Ciclurile economice: România

În continuarea ediției trecute din The MacRO Zone, în care am abordat subiectul ciclurilor economice la nivel general, trecem de la teoria economică la realitatea autohtonă.

Vedem cum s-au succedat ciclurile economice în România, unde ne aflăm în 2025 și, mai ales, ce rol au jucat politicile publice în această ecuație.

CE SUNT CICLURILE ECONOMICE?  

UNDE SUNTEM ACUM?  

2024-2025: România se află acum în partea descendentă a unui ciclu economic, într-o fază de încetinire economică, o fază de decelerare, la finalul unui ciclu de expansiune. Nu suntem în recesiune, dar riscurile cresc, în special din cauza dezechilibrelor fiscale, a inflației persistente și a dobânzilor ridicate.

SEMNALELE ECONOMICE  

POLITICI PUBLICE, INSTRUMENTE CARE AR TREBUI SĂ (NE) ECHILIBREZE  

În acest context, rolul cel mai important îi revine statului. Aici apare intervenția sa principală în economie, prin gestionarea corectă a politicilor publice.

În practică, acest lucru înseamnă că statul este cel care trebuie să tempereze economia când se supraîncălzește, prin politici anticiclice, respectiv să o susțină când alunecă spre recesiune.

Teoretic, politicile trebuie să acționeze împotriva tendinței naturale a ciclului economic, însă multe guverne practică adesea politici pro-ciclice, amplificând astfel instabilitatea economică.

PIB (%) ROMÂNIA 

CUM FUNCȚIONEAZĂ MECANISMUL?

Destul de simplu, mai ales într-o economie bazată în mare parte pe consum. Atâta timp cât, în fazele de contracție economică, statul este puternic fiscal și economic, consolidându-și „fondul de rezervă” (în perioadele de boom), se va asigura că există suficient de mulți bani în tranzit astfel încât activitatea economică să nu stagneze. Acest lucru îl poate face punând bani în circulație prin investiții, asigurând un grad de protecție pentru toate păturile sociale, respectiv reducând sau înghețând temporar unele taxe.

Astfel, populația are suficient de mulți bani pentru a cumpăra bunuri sau servicii, companiile continuă producția, iar statul își susține activitatea eficient. Aceasta este logica anticiclicității: creezi „perne de protecție” în perioadele bune, ca să le folosești în cele grele.

DIN LECȚII SE NASC STRATEGII

În ultimii 30 de ani, România a avut rareori un buget echilibrat, de la datorii publice de sub 20% din PIB (2008), la peste 50% (2025). Realitatea economică a fost, în majoritatea timpului, inversă:

• În perioadele de creștere, guvernele au cheltuit excesiv, au redus impozite fără acoperire bugetară și au crescut salariile publice într-un ritm nesustenabil.
• În perioadele de criză, s-au aplicat măsuri de austeritate dure, reducând drastic cheltuielile tocmai când economia avea nevoie de stimulare.

Această abordare pro-ciclică a dus la instabilitate macroeconomică, deficite cronice și un nivel scăzut de încredere în politicile fiscale.

UN GÂND PENTRU VIITOR, UN SHIFT DE MENTALITATE

Ciclurile economice nu pot fi evitate, dar pot fi gestionate. România are nevoie, acum mai mult ca niciodată, de o abordare matură, în care politica fiscală se face după nevoile structurale ale economiei.

Un viitor mai echilibrat nu înseamnă doar reforme fiscale și bugete mai bine făcute, – ci și o schimbare de mentalitate: una în care statul se angajează să aducă echilibru și reziliență pe termen lung.