Comerț cu amănuntul

Economia în ansamblul ei este bazată pe mai mulți factori care o influențează și indicatori care o măsoară în permanență. Cu toate acestea, observăm că, la finalul zilei, ea nu poate fi determinată ca o simplă ecuație matematică cu un răspuns cert. Iar acest lucru se întâmplă din cauza unui factor extrem de important: comportamentul actorilor economici.

Să luăm ca exemplu consumul. În 2025, consumul a avut un comportament diferit în România față de media europeană: per ansamblu, România a avut un an aproape „plat” ca volum al comerțului cu amănuntul (+0,2%), în timp ce Uniunea Europeană a avut o creștere anuală (+2,3%) susținută mai ales de segmentul nealimentar și de carburant.

Diferența de dinamică spune, în esență, că puterea de cumpărare a românului a fost sub o presiune serioasă într-un mod diferit față de restul continentului. Ce s-a întâmplat, de fapt, în zona comerțului cu amănuntul în anul precedent, aflăm azi la The MacRO Zone.

COȘUL DE CUMPĂRĂTURI  

Când cifrele finale nu ne spun povestea completă cel mai bine este să descompunem coșul de cumpărături, așa încât să putem observa care a fost comportamentul consumatorului raportat la diferite componente:

ALIMENTAR (-2,7%)

Românii au cumpărat mai puțină mâncare ca volum. Nu pentru că au mâncat mai puțin, ci pentru că au migrat spre produse mai ieftine sau au redus cantitățile. Nu a fost neapărat o alegere, ci mai degrabă o necesitate.

NEALIMENTAR (+1,9%)

Românii au continuat să cumpere haine, electrocasnice, mobilă, dar într-un ritm mai cumpătat. Aceștia au continuat să aloce bugete în această categorie, dar într-un mod mai selectiv.

CARBURANȚI (+1,5%)

Indiferent de context, mașinile nu se opresc. Cererea de combustibil e inelastică, prin urmare oamenii trebuie să ajungă la muncă, indiferent de preț.

Iar dacă tot veni vorba despre coșul de cumpărături, conform Fundației Friedrich Ebert România și Syndex România , valoarea coșului minim pentru un trai decent în țara noastră a ajuns, în septembrie 2025, la valoarea de 9.343 lei/lună pentru o familie formată din doi adulți și un copil.

TRAIECTORIA ANULUI 2025  

Dacă urmărim grafic evoluția lunară a dinamicii, vedem o deteriorare treptată a consumului. După un început de an pozitiv, ritmul s-a erodat și a ajuns în teritoriu negativ în a doua parte a anului pe fondul incertitudinilor fiscale, dar și a unei prudențe crescute.

COMERȚUL CU AMĂNUNTUL

Evoluția ratei de creștere (an/an) decembrie 2024 - 2025

• Ianuarie (+4,1%) – Februarie (+4,7%) – Vedem o creștere puternică, după sărbători, dar entuziasmul se estompează, iar oamenii devin mai atenți la cheltuieli.
  
  
• Martie (+2.6%) – Iulie (+3,5%) – Datorită creșterii sentimentului de încredere în economie continuăm să vedem un trend pozitiv. Acesta se finalizează la peak-ul din iulie, când, pe fondul inflației, care atingea 8,8%, a dat startul unei căderi abrupte în teritoriul negativ.
  
  
• August (-2,1%) – Noiembrie (-3,9%) – Gospodăriile încep să taie din cheltuieli, prioritățile se rearanjează, iar populația se orientează către acoperirea costurilor esențiale, precum utilități, alimente sau rate.
  
  

NOI ȘI CEI DIN JURUL NOSTRU  

La nivelul Uniunii Europene, situația este aproape în oglindă, vedem un 2025 solid față de 2024 (+2,3%), defalcarea pe componente arătând creșteri în toate cele trei categorii: alimentare (+0,8%), nealimentare (+2,0%), carburant (+2,4%).

• Top creșteri: Cipru +8,2% | Bulgaria +7,7% | Luxemburg +6,2%
• Top scăderi: Slovacia -5,1% | România -2,1% | Estonia -1,0%

România se află pe penultimul loc, înaintea Slovaciei, în topul țărilor europene din punctul de vedere al dinamicii consumului. Cauzele sunt structurale, dar și contextuale deopotrivă. Erodarea puterii de cumpărare reale pe segmentul alimentar (care pe tot parcursul anului a înregistrat un minus de volum de -2,7%), reorientarea bugetelor gospodăriilor către cheltuielile fixe, precum utilități sau credite, dar și o prudență crescută a consumatorilor în contextul incertitudinilor fiscale și macroeconomice.

2026: ANUL RECALIBRĂRII  

Ne așteptăm ca, în acest an, consumul să se ajusteze, nu printr-un boom sau o scădere abruptă, ci printr-o evoluție moderată, puternic dependentă de venitul real disponibil și de cadrul fiscal.

În ansamblu, scenariul de bază indică o creștere moderată a volumului comerțului cu amănuntul, în intervalul ≈+1% – +3%, dacă inflația se va tempera.

Factorul-cheie? Dinamica venitului real.

Dacă scăderea inflației consolidează puterea de cumpărare, gospodăriile vor putea reveni treptat la un comportament de consum mai relaxat. În schimb, riscurile nu sunt deloc neglijabile. O eventuală consolidare fiscală (creșteri de taxe sau ajustări de cheltuieli publice), presiuni suplimentare pe prețurile la energie sau alimente, volatilitatea petrolului și contextul geopolitic pot reduce rapid apetitul de consum.

Pe componente, consumul ar putea arăta astfel:

• Alimentar: Cel mai probabil, o stabilizare după scăderea din 2025. Este puțin probabil să vedem o expansiune puternică în volum, deoarece acest segment este relativ sensibil la prețuri. În contextul unei inflații alimentare în scădere, este posibilă o redresare a volumelor (≈0% – +2%). Cu toate acestea, riscurile sunt mari. Orice șoc pe prețurile agricole, energie sau pe curs se vor transmite aproape imediat în prețurile la raft, iar consumatorii vor reacționa din nou prin reducerea cantităților sau către alternative mai ieftine. Totodată, presiunea pe bugetele gospodăriilor cu venituri mici rămâne un factor structural de limitare.
  
  
• Nealimentar: Dacă încrederea crește și condițiile financiare se relaxează gradual, segmentul nealimentar își poate reveni. Acesta este un segment care reacționează rapid la variațiile de venit, dar și la percepția privind stabilitatea economică. Practic, exact ca atunci când îți dorești să îți renovezi casa: dacă viitorul pare nesigur, este prima cheltuială pe care o amâni. Tocmai din acest motiv, riscurile pentru acest scenariu sunt direct corelate cu incertitudinea fiscală de pe piața muncii și, de ce nu, cu cea provocată de contextul geopolitic actual.
  
  
• Carburanți: Evoluția va depinde aproape integral de dinamica prețului petrolului și de nivelul activităților economice. Cererea în acest domeniu este relativ inelastică, adică merge în aceeași direcție cu economia; dacă prețul la pompă crește, s-ar putea vedea o mică scădere pe volum, dar, în timp, se stabilizează.

În ansamblu, 2026 poate fi un an de inflexiune pentru consumul din România. Există premise pentru o revenire moderată, dar cheia este venitul. Dacă venitul real crește suficient cât să redea încrederea consumatorului român, vom vedea o creștere lentă, dar sănătoasă. În caz contrar, 2026 riscă să semene cu 2025: un an în care consumatorii rămân prudenți și selectivi.