Deficitul comercial

THE MACRO ZONE

18 februarie 2026

TIMP DE CITIRE: 6 MINUTE

Astăzi, vă propunem să mai aruncăm o privire asupra anului care a trecut, deoarece, nu-i așa, ca să putem analiza anul 2026 este foarte important să știm de la ce pornim. Iar pentru că tocmai au venit cifrele proaspete din zona contextului comercial, vă invităm, la The MacRO Zone, la un deep dive asupra deficitului comercial.

DEFICITUL COMERCIAL

Apare atunci când valoarea importurilor depășește valoarea exporturilor. Nu este, prin definiție, o problemă pe termen scurt, dar devine una structurală atunci când persistă ani la rând și este alimentată de sectoare-cheie.

În 2025, România a găsit un punct de echilibru, stabilizându-se după o perioadă cu mai multe oscilații.

Exporturi: 96,60 MLD euro (+4,2% vs 2024)
Importuri: 129,35 MLD euro (+2,6% vs 2024)
Deficit comercial: 32,7 MLD euro (-2,0% vs 2024)

Pe final de an, exporturile au accelerat (+9,4% an/an Dec’25), iar importurile au frânat ușor (-0,4% an/an Dec’25). Vedem o combinație rară și favorabilă, chiar dacă soldul a rămas negativ.

DE CE ESTE PERICULOS DEFICITUL?

Importuri > Exporturi: Țara cumpără mai mult decât produce pentru a acoperi nevoia de consum a populației.		Presiune pe cursul de schimb: Mai multe importuri înseamnă o cerere mare de valută și presiune pe deprecierea monedei naționale.
Nevoie de finanțare: Pe termen lung, o cerere mare din partea populației, care nu poate fi satisfăcută prin producția națională, va trebui finanțată. În momentul în care finanțările devin scumpe, deficitul se transformă într-o vulnerabilitate economică.		Competitivitate: Un deficit comercial persistent atrage atenția asupra faptului că nu exportăm suficient de multă valoare adăugată. În termeni simpli, exportăm piese auto și importăm mașini.e a unei companii specifice sau a unui stat.
Inflație de import: Dacă la nivel global costurile de producție cresc (din cauza inflației), prețul achitat de consumatorul final va conține inclusiv inflația.
Impact asupra politicilor economice: Statul are mai puțin loc de manevră dacă se confruntă cu o politică monetară mai atentă la curs sau la șocuri mai ușor de asimilat (inflația de import).

LA LIMITA DINTRE SUSȚINEREA EXPORTULUI ȘI PRESIUNEA PE IMPORT

Faptul că România este o țară integrată în lanțurile de producție și implicit în industria europeană se reflectă cel mai bine în două mari grupe:

MAȘINI ȘI ECHIPAMENTE DE TRANSPORT

46,6% din exporturi (45,03 MLD euro) și 36,8% din importuri (47,64 MLD euro)
Ritm stabil pe export (+3,5%)

ALTE PRODUSE MANUFACTURATE

26,6% din exporturi și 28,1% din importuri

România funcționează ca o verigă dintr-o fabrică europeană extinsă.

Alte sectoare care au influențat mișcările deficitului pe parcursul anului:

Alimente și animale vii
- Exporturi: 7,41 MLD euro (pondere 7,7%, +12,7%)
- Importuri: 11,34 MLD euro (pondere 8,8%, -1,1%)
- Vedem o îmbunătățire relativă a balanței pe segmentul alimentar (exporturi în creștere, importuri în scădere).
Combustibili materiali și materiale derivate
- Exporturi: 5,74 MLD euro (pondere 5,9%, +18,9%)
- Importuri: 10,38 MLD euro (pondere 8,0%, +0,2%)
- Chiar cu exporturi în urcare, nivelul importurilor rămâne deocamdată mult mai mare, transformându-se într-o sursă constantă de deficit.
Produse chimice
- Exporturi: 5,24 MLD euro (pondere 5,4%, +5,0%)
- Importuri: 18,71 MLD euro (pondere 14,5%, +5,0%)
- Cu importuri atât de ridicate, observăm clar o dependență cu impact pe un segment cu valoare adăugată mare.

PARADOXUL EUROPEAN

Analizând structura geografică a comerțului, ni se confirmă încă o dată faptul că România funcționează, din punct de vedere comercial, în logica de ”fabrică UE”, cu lanțuri de aprovizionare și livrări integrate:

INTRA-UE

Exporturi: 71,3% din total (68,91 MLD euro)
Importuri: 72,1% din total (93,24 MLD euro)

Pe de o parte, această concentrare oferă stabilitate și volum; pe de altă parte, face ca România să fie vulnerabilă la încetinirile/ciclurile industriale din UE.

EXTRA-UE

Exporturi: 28,7% din total (27,69 MLD euro)
Importuri: 27,9% din total (36,10 MLD euro)

LA NIVEL DE SOLD

Dacă facem un scurt calcul (importuri minus exporturi), vedem așadar că intra-UE avem un deficit în valoare de 24.329,9 MN euro, în timp ce extra-UE avem un deficit de 8.413,2 MN euro, cea ce se traduce prin faptul că cea mai mare parte a deficitului se formează chiar în interiorul pieței unice, acolo unde și volumul este dominant.

EVOLUȚIA DEFICITULUI COMERCIAL

2019 - 2025 | România | MLD/€

2020 – Anul șocului: A adus o prăbușire sincronizată a fluxurilor comerciale, formând un deficit care a atins -18,4 MLD euro. Șocul reflectă blocajele logistice și prăbușirea cererii externe.
2021 – Redresare: Relansarea rapidă a cererii interne, refacerea lanțurilor de aprovizionare și creșterea mai rapidă a importurilor au impact asupra deficitului, acesta atingând -23,7 MLD euro.
2022 – Deficit record: Ultimul șoc vine odată cu scumpirile energetice, inflație care se stabilește la nivel global, respectiv o cerere internă încă robustă. Deși creșterea este mai mult de preț decât de volum, aceasta atinge maximul de -34,1 MLD euro.
2023-2024 – Corecție: Vedem o ameliorare temporară cu exporturi în stagnare și importuri care reaccelerează, deficitul ajungând în 2024 la -33,4 MLD euro, lăsând în urmă dezechilibre externe accentuate.
2025 – Ajustare minimă: Deficitul se reduce ușor, cu aproximativ 2%, atingând -32,7 MLD euro, dar rămâne un dezechilibru structural ridicat.

OVERVIEW 2019 – 2025

Exporturile au înregistrat o creștere cumulată de aproximativ +40,0%, de la 69,00 MLD euro (2019), la 96,60 MLD euro (2025)
Importurile au avut și ele un ritm alert, aproape dublându-se în această perioadă (+49,9%), de la 86,29 MLD euro la 129,35 MLD euro.

Diferența de viteză dintre importuri și exporturi explică deteriorarea structurală a soldului comercial și persistența unui deficit ridicat.

COMERȚUL INTERNAȚIONAL LA SCARĂ LARGĂ

Anul 2025 s-a încheiat după cum urmează:

UNIUNEA EUROPEANĂ

Exporturi extra-UE: 2.645,0 MLD euro (+2,0%)
Importuri: 2.511,5 MLD euro (+2,4%)
Excedent: 133,5 MLD euro

Excedentul european s-a datorat preponderent manufacturilor – mașini și vehicule – (exporturi mari), în timp ce energia a fost principala categorie care a generat importuri mari.

UE – SUA

Exporturi: 37,1 MLD euro (-12,6% vs Dec’24)
Importuri: 27,8 MLD euro (+1,6% vs Dec’24)
Excedent consistent: 9,3 MLD euro (mai mic decât 15,1 MLD euro în Dec’24)

UE – CHINA

Exporturi: 18,4 MLD euro (+11,5% vs Dec’24)
Importuri: 45,2 MLD euro (+10,2% vs Dec’24)
Deficit structural: -26,8 MLD euro (-24,5 MLD euro în Dec’24)

AJUSTARE PE FOND, NU TRANSFORMARE STRUCTURALĂ

2025 a fost un an de ajustare în care câteva sectoare și-au schimbat ritmul. Deficitul în România s-a redus ușor, iar la nivel european am văzut doar ajustări minore care explică scăderea excedentului. Premisele anului 2026 ne indică o continuare a trendului: exporturile ar putea rămâne în creștere într-un ritm moderat, în timp ce importurile vor depinde în mare măsură de cerere. Într-un context de competitivitate mixtă, ne uităm către un deficit care se află în proces gradual de corecție.