Prețul biletelor de avion

Te-ai întrebat vreodată ce se întâmplă cu prețurile biletelor de avion? Suntem siguri că, la un moment dat, s-a întâmplat să rezervi un zbor cu câteva luni în avans și ai găsit un bilet la preț rezonabil, doar ca să afli mai apoi că un prieten a plătit jumătate, rezervând cu o săptămână înainte. Sau poate chiar invers, ai așteptat o ofertă last minute că știai tu un pont, iar mai apoi ai ajuns să plătești triplu față de cât ar fi fost biletul în ianuarie.

Ei bine, și noi ne-am întrebat, iar azi, la The MacRO  Zone, venim cu răspunsurile pentru a înțelege logica din spatele formării prețurilor.

SETTING THE GROUND

Prețurile transportului aerian sunt printre cele mai volatile componente ale indicelui prețurilor de consum. Spre deosebire de alte servicii, tarifele biletelor de avion se modifică frecvent în funcție de sezon, de gradul de ocupare a aeronavei, de momentul rezervării, de numărul operatorilor existenți pe o rută și de costurile combustibilului.

• Piața biletelor   de avion din România a trecut de la scumpiri excepționale la ieftiniri semnificative. După creșteri anuale care au ajuns până la 44,6% în 2023, piața a intrat pe un trend descendent în 2025, iar în prima jumătate a lui 2026 prețurile totale ale transportului aerian erau, în medie, cu 3,4% sub nivelul din anul precedent.
  
  
• Zborurile internaționale au determinat cea mai mare parte a fluctuațiilor. În vara lui 2023, tarifele pentru cursele externe au crescut cu până la aproape 60% față de anul anterior, însă în 2025 au predominat scăderile, care au ajuns la -16,4% în anumite luni. Cum majoritatea traficului aerian al României este internațional, această componentă a influențat decisiv evoluția indicelui general.
  
  
•   Călătoriile domestice au avut cea mai spectaculoasă schimbare. După creșteri de peste 30% în unele luni din 2024, zborurile interne au înregistrat în prima jumătate a lui 2026 o scădere medie de aproximativ 21%, inclusiv o reducere record de 35,4% în februarie 2026, cea mai amplă ieftinire dintre toate segmentele analizate.  

DIFERENȚĂ DE ALTITUDINE: ZBORURILE INTERNE VS INTERNAȚIONALE

Transportul aerian are două fațete foarte diferite, pe care merită să le înțelegem în detaliu.

ZBORURILE INTERNAȚIONALE
În 2023, România a înregistrat o explozie a tarifelor internaționale: +41,2% în iunie și aproape +60% în iulie, față de aproximativ +1% în medie la nivel european. Acest lucru arată că piața românească a fost mult mai sensibilă la dezechilibrele dintre cerere și ofertă. După pandemie, cererea pentru zborurile externe a crescut foarte puternic, alimentată de turism, mobilitatea forței de muncă și călătoriile diasporei. În același timp, oferta nu a crescut suficient de repede, iar companiile au putut transfera această presiune în prețuri. 

Din 2025 însă, relația cu Europa s-a inversat. În timp ce în UE prețurile zborurilor internaționale au rămas aproape de stagnare sau au crescut ușor, în România au predominat scăderile. Explicația principală este efectul de bază: după scumpirile excepționale din 2023, comparația cu acele niveluri foarte ridicate a generat ulterior rate negative. La aceasta s-au adăugat concurența puternică dintre operatorii low-cost și extinderea capacității de zbor pe anumite rute. Consecința este că România a trecut de la o dinamică mult mai scumpă decât media europeană la o perioadă de ieftiniri vizibile pentru pasageri.

ZBORURILE INTERNE
Dacă ne uităm la zborurile interne, acestea s-au scumpit în Europa, dar într-un mod relativ ordonat și previzibil. Prețurile au crescut, în medie, cu 15,5% în a doua jumătate din 2023, cu 10,6% (2024), cu 4,4% (2025) și cu încă 2,2% (2026). Asta arată o piață matură, unde oferta este relativ limitată, costurile fixe sunt ridicate, iar companiile au reușit să transfere o parte din costuri către pasageri. 

România a avut o evoluție mult mai extremă. După doi ani de scumpiri foarte puternice, cu creșteri anuale semnificative, piața s-a întors brusc în direcția opusă. În prima jumătate a lui 2026, prețurile zborurilor interne au fost în medie cu 20,7% mai mici decât cu un an înainte, în timp ce, în Europa, se consemna o creștere de 2,2%. Această diferență arată că piața internă din România este mult mai volatilă fiind impactată de modificările de capacitate, de strategiile comerciale ale operatorilor și de efectele de bază generate de scumpirile anterioare.

Cauza principală este dimensiunea redusă a pieței interne. România are puține rute și puțini operatori comparativ cu marile piețe europene. Când un operator adaugă sau retrage capacitate, când se modifică frecvențele de zbor sau când apar campanii comerciale agresive, efectul asupra prețului mediu este mult mai puternic decât într-o piață mare și diversificată. 

Pentru consumatori, acest lucru poate fi un avantaj pe termen scurt, deoarece perioadele de concurență și ofertă mai mare generează reduceri semnificative de preț. În același timp însă, volatilitatea ridicată sugerează o piață mai puțin matură și mai dependentă de deciziile câtorva operatori și de câteva rute importante. 

CE COSTURI SE AFLĂ ÎN SPATELE UNUI BILET DE AVION?

Până acum, am observat foarte mulți factori care fac prețurile să decoleze, dar acum e momentul să le analizăm rând pe rând:

COMBUSTIBILUL

• Combustibilul este una dintre cele mai mari cheltuieli ale unei companii aeriene. Ponderea sa în costurile operaționale ale industriei fiind 25,4% în 2025. Acest lucru ne arată că atunci când prețul jet fuel urcă, costul operării fiecărui zbor crește. Însă biletul nu se scumpește automat de la o săptămână la alta, pentru că multe companii au contracte pe termen lung sau își protejează o parte din consum prin instrumente financiare.
  
  
• Dacă prețurile ridicate persistă însă luni la rând, companiile nu mai pot absorbi costul la nesfârșit. În acel moment, o parte din scumpirea combustibilului începe să se regăsească în prețul biletelor, mai ales pe cursele lungi, unde consumul de combustibil este mult mai mare.
  
  
• În spatele acestor variații se află o piață mult mai complicată decât pare la prima vedere. Prețul combustibilului pentru avioane nu depinde doar de petrol, ci și de capacitatea rafinăriilor, de importuri, de cererea globală și chiar de tensiunile geopolitice. Tocmai din acest motiv, vom intra mai în detaliu în toți acești factori într-un episod viitor.
  
  

SEZONALITATEA

• Algoritmii companiilor aeriene știu că în august toată lumea vrea să zboare. La fel se întâmplă și în decembrie, în perioada sărbătorilor pascale sau când se apropie mini-vacanțele. Astfel că, în perioade cu cerere mare, sistemele de revenue management ajustează prețurile în timp real, în funcție de câte locuri mai sunt libere în avion și cât de aproape e data zborului. Pe măsură ce avionul se umple, clasele tarifare ieftine dispar și rămân doar cele scumpe.
  
  
• Acest mecanism explică de ce tarifele pot crește chiar și atunci când combustibilul se ieftinește. Costurile influențează nivelul minim la care o companie poate opera profitabil, dar cererea determină în mare măsură prețul efectiv achitat de pasager.

EFECTUL DE BAZĂ

• Ratele HICP analizate sunt calculate față de aceeași lună a anului precedent. Dacă într-o anumită lună prețurile au fost neobișnuit de ridicate, rata din anul următor poate deveni negativă chiar dacă tarifele curente sunt încă relativ mari.
  
  
  • Adică dacă în iulie 2023 un bilet care costa de obicei 100 de euro a ajuns să coste 160 de euro (o scumpire de 60%), atunci iulie 2023 devine un punct de referință foarte ridicat. Când compari iulie 2024 sau iulie 2025 cu acel nivel excepțional, este mult mai ușor să apară o valoare negativă, chiar dacă biletele nu sunt neapărat ieftine în sens absolut.
    
    
• Acest efect este foarte vizibil în cazul României. Scumpirile de 30–60% din 2023 au creat o bază ridicată pentru comparațiile ulterioare. Ieftinirile din 2025 și 2026 trebuie, prin urmare, interpretate și ca o normalizare după o perioadă excepțională, nu doar ca o reducere absolută a costurilor de călătorie.

CURSUL DE SCHIMB

• O bună parte din costurile unei companii aeriene (combustibilul, leasingul aeronavelor sau mentenanța) sunt exprimate în dolari americani. Veniturile, în schimb, pot fi în lei sau euro. Când dolarul se apreciază față de leu, costurile cresc automat chiar dacă prețul internațional al combustibilului nu s-a mișcat. 

VOLATILITATE LA BORD

Am văzut, așadar, că prețul unui bilet de avion este rezultatul unor factori complecși, prețul combustibilului fiind o componentă care influențează acest mix și nu driverul principal. Asemeni oricărei alte industrii, prețul biletelor înseamnă, în egală măsură, echilibrul dintre cerere și ofertă, strategia de business a companiei aeriene, dar și cât timp mai este până la data plecării.

Fiind sector cu mare volatilitate, dinamica prețurilor se schimbă constant, dar, cu toate astea, este important să înțelegem mecanismele care formează prețul, deoarece ne poate oferi o anumită agilitate în procesul de achiziție.