Dinamica antreprenoriatului românesc
În episodul anterior, am văzut cum arată mediul privat românesc: peste un milion de firme, 99% micro și mici, o concentrare masivă a valorii adăugate în 1.684 de companii mari și un decalaj de productivitate față de media UE care rămâne relevant.
Azi, adăugăm o altă dimensiune, la fel de importantă: ce se întâmplă cu firmele în timp. Câte se nasc, câte dispar, câți oameni angajează de la start și, poate cel mai important, câte dintre cele nou-create au șanse reale să crească. Bun venit la un nou episod din The MacRO Zone, în care încercăm să înțelegem mai bine mediul antreprenorial din România.
DEMOGRAFIA ÎNTREPRINDERILOR – O NOTĂ METODOLOGICĂ
Analiza numărului de firme este completată de dinamica intrărilor și ieșirilor din mediul de afaceri. În metodologia Eurostat, nașterea unei întreprinderi înseamnă crearea unei combinații noi de factori de producție și nu include intrările rezultate din fuziuni, divizări, restructurări sau simple schimbări de activitate. O întreprindere este considerată desființată numai dacă nu este reactivată în următorii doi ani. Acesta este unul dintre motivele pentru care datele referitoare la desființările din 2024 sunt încă preliminare.
DINAMISMUL ANTREPRENORIATULUI ROMÂNESC
Vestea bună? România are un dinamism antreprenorial real, tangibil, măsurabil în cifre și care trebuie susținut. În 2024, la nivel național, au fost create 119.531 de firme, în timp ce numărul preliminar al întreprinderilor desființate a fost de 80.639. Soldul la final ne arată o creștere netă a populației de firme: 38.892 de firme.
Rata natalității întreprinderilor s-a situat la 11,6%, peste media UE de 10,4%, iar rata mortalității a fost de 7,82%, sub media europeană de 9,2%. România creează firme noi mai repede decât media UE și le pierde mai încet. Ecartul pozitiv este de 3,78 puncte procentuale, față de 1,2 în Europa. Asta înseamnă că baza de firme active crește, nu stagnează.
ROMÂNIA, INCUBATOR DE MICI BUSINESS-URI
Firmele nou-create au generat, la momentul înființării, aproximativ 180.495 de locuri de muncă, în timp ce întreprinderile desființate erau asociate cu pierderea preliminară a 103.684 de locuri de muncă.
Observăm așadar că demografia companiilor indică o economie capabilă să genereze business-uri noi, deoarece firmele nou-create generează un sold pozitiv de aproximativ 76.800 de persoane ocupate față de întreprinderile care dispar. În același timp, dimensiunea foarte redusă a noilor firme, de numai 1,51 persoane ocupate în medie, arată că următoarea provocare pentru economia României nu este doar stimularea antreprenoriatului, ci mai ales crearea condițiilor pentru ca aceste companii să supraviețuiască și să crească.
FIRMELE NOU CREATE & DESFIINȚATE DUPĂ NUMĂRUL DE SALARIAȚI
România | 2024
Sector | Firme nou-create | Pondere în nașteri | Rata natalității | Firme desființate* | Rata mortalității* |
Fără salariați | 66.514 | 55,6% | 13,87% | 57.669 | 12,02% |
1-4 salariați | 50.722 | 42,4% | 11,43% | 22.005 | 4,96% |
5-9 salariați | 1.451 | 1,2% | 2,75% | 657 | 1,25% |
Minimum 10 salariați | 844 | 0,7% | 1,55% | 308 | 0,57% |
Total | 119.531 | 100% | 11,6% | 80.639 | 7,82% |
*Date preliminare
TOTUL PORNEȘTE DE LA MICRO
Peste jumătate (55,6%) dintre firmele nou-create nu aveau niciun salariat, iar 42,4% aveau între 1 și 4 salariați. Împreună, cele două categorii reprezentau aproximativ 98% din totalul nașterilor de întreprinderi.
Asta înseamnă că 98% din noile firme pornesc la scară ultra-redusă, fie ca activitate independentă organizată juridic, fie ca afacere de familie cu câțiva oameni.
Acest fapt nu este neapărat o problemă în sine. Mulți antreprenori de succes au pornit de la mic și foarte mic. Problema apare cu ce se întâmplă mai departe: câte din aceste firme micro cresc efectiv spre 10, 20, 50 de angajați.
0,7% DIN FIRME GENEREAZĂ 23% DIN LOCURILE DE MUNCĂ
Deși firmele nou-create cu cel puțin 10 salariați reprezentau numai 0,7% din total, acestea au generat aproximativ 41.600 de locuri de muncă, aproape 23% din ocuparea asociată tuturor întreprinderilor nou-create. Datele arată că impactul economic al antreprenoriatului nu depinde doar de numărul înființărilor, ci mai ales de capacitatea noilor firme de a porni la o scară suficientă și de a se dezvolta ulterior.
O firmă care pornește cu 15 angajați creează mai multă valoare în societate deoarece contribuția lor directă se reflectă în mai multe salarii plătite și mai multe contribuții sociale, decât 10 firme care pornesc fără niciun salariat.
DE CE E ATÂT DE GREU SĂ PORNEȘTI MARE?
Cu siguranță nu e lipsă de idei sau de voință. Din păcate, există câteva bariere structurale reale:
• Costul și complexitatea angajării: salariile, contribuțiile sociale, legislația muncii și birocrația asociată cresc exponențial cu numărul de angajați. Mulți antreprenori preferă să pornească mic și să angajeze treptat.
• Accesul la finanțare: o firmă care vrea să pornească cu 10–15 angajați are nevoie de capital de lucru semnificativ de la start. Cu toate astea, este mai ușor, la prima vedere, să finanțezi o firmă cu istoric și cu încasări reale, decât un start-up cu un plan bun de afaceri. Tocmai de aceea sectorul financiar are produse și servicii pe care le dezvoltă continuu pentru a fi aproape de antreprenoriatul românesc.
• Piața: nu toate produsele sau serviciile au o piață locală suficient de mare pentru a justifica o firmă cu mulți angajați din start. Din păcate, România nu are clustering industrial dezvoltat în multe regiuni.
• Ecosistemul de suport: în marile economii europene există acceleratoare, fonduri de venture capital, mentorat organizat, rețele de business angels. În România, ecosistemul există, dar e mai puțin dens și mai puțin capitalizat.
INIȚIATIVE ANTREPRENORIALE EXISTĂ. URMĂTORUL PAS ESTE SCALAREA
Avem antreprenoriat. Am văzut astăzi că avem rate de natalitate a firmelor peste media europeană, dar și solduri pozitive an de an.
Și, cu toate acestea, trebuie să ne uităm cu și mai multă atenție la câte dintre aceste firme reușesc să crească. Prea puține ajung să facă saltul spre 10, 50 sau 100 de angajați, iar impactul economic semnificativ este generat de un grup relativ restrâns de companii care pornesc de la început cu ambiția de a crește.
Politicile care vor conta cu adevărat sunt cele care facilitează accesul la finanțare pentru firmele care vor să angajeze, reduc costul birocrației pentru companiile aflate în creștere și deschid accesul către piețe locale și internaționale suficient de mari pentru ca un antreprenor român să își asume riscul de a angaja 15 oameni în loc de 2.
România are dinamism antreprenorial, iar dacă reușim să le oferim antreprenorilor finanțarea, infrastructura și încrederea necesare pentru următorul pas, avem toate premisele pentru a transforma micile start-up-uri în companii care cresc și capătă anvergură. De la un business de 2 oameni la unul de 20, de la o idee locală la o companie care poate concura regional, următorul capitol al antreprenoriatului românesc trebuie să fie despre scalare.
