Evoluția numărului de pensionari în România - Un sistem public sub presiune

Există o întrebare pe care și-o pune aproape orice familie din România la un moment dat: va fi pensia suficientă? Nu e o întrebare retorică. E una concretă, cu răspunsuri care diferă enorm în funcție de unde locuiești, cât ai câștigat pe parcursul activității profesionale și câți ani ai cotizat.

În 2025, datele ne arată o dublă perspectivă. Pe de o parte, pensionarii au dus-o ceva mai bine decât în anul anterior, pe de altă parte, sistemul care îi susține rămâne sub o presiune structurală pe care niciun an bun nu o poate șterge. Cu decrețeii aflați aproape de vârsta pensionării și cu un sistem sufocat de cheltuieli, este timpul să povestim la The MacRO Zone despre cum ne facem planul de rezervă.

IT’S A BITTER SWEET POSITION  

2025 a fost un an cu o dinamică aparent paradoxală pentru sistemul de pensii din România: numărul mediu de pensionari a continuat să scadă, pensia medie lunară a crescut, iar pensia reală a avansat peste inflație.

Cu toate astea, în 2025, am avut un număr mediu de pensionari de 4,917 milioane de persoane, iar în perioada care urmează, estimările ne arată că vor ieși din activitatea profesională încă aproximativ 1,6 milioane de persoane. Este vorba despre generația ”decrețeilor” care se vor pensiona în următorii zece ani, fapt care va crea o presiune suplimentară asupra sistemului de pensii românesc aflat în prezent într-un echilibru extrem de fragil.

REAJUSTAREA PENSIILOR

Pensia medie lunară pentru toate categoriile a ajuns în 2025 la 2.936 lei, în creștere cu 13,8% față de 2024. În sistemul asigurărilor sociale de stat, adică pensia „obișnuită" a majorității românilor, pensia medie a urcat la 2.814 lei, cu 14,4% mai mult decât în anul anterior.

Iar pentru că, în unele contexte, cifrele nominale pot fi înșelătoare, trebuie să aruncăm o privire auspra valorii banilor, adică ce și cât pot ei cumpăra. Și aici vine vestea cu adevărat bună: indicele pensiei medii reale a fost de 105,7%. Cu alte cuvinte, după ce s-a scos din calcul inflația, pensionarii au putut cumpăra, în medie, mai mult decât în 2024. Nu doar că au primit mai mulți lei, ci pentru că au primit și mai multă putere de cumpărare.

Un alt indicator care s-a îmbunătățit a fost raportul pensie medie / salariu mediu net care a ajuns la 63,1%, față de 53,9% în 2024. Asta înseamnă că distanța dintre cât câștigă un angajat și cât primește un pensionar s-a mai redus, ceea ce se reflectă într-un nivel de trai puțin mai bun pentru părinții și bunicii noștri.

Într-un context în care anii anteriori au fost marcați de erodarea veniturilor reale prin inflație, acest rezultat este relevant social, deoarece:

• reduce presiunea imediată asupra categoriilor cu venituri fixe
  
  
• diminuează tensiunile sociale
  
  
• crește sentimentul de echitate între generații
  
  

ECHILIBRUL IMPERFECT  

Cu toate astea, o analiză completă nu poate reflecta imaginea de ansamblu, fără a acorda atenție raportului structural dintre cei care contribuie la pensie și cei care o primesc. Iar, din păcate, aici datele sunt mai puțin confortabile.

Acest dezechilibru înseamnă că, în timp ce în UE pensia unei persoane este ”împărțită” de 2,5 salariați, în România un singur salariat trebuie să acopere aproape singur pensia unui vârstnic (0.8). Deoarece contribuția nu poate acoperi o pensie întreagă, statul român trebuie să vină cu bani de la buget pentru a completa plata pensiilor.

RAPORTUL DINTRE NUMĂRUL MEDIU AL PENSIONARILOR DE STAT ŞI AL SALARIAŢILOR
Pensionari/10 salariați | România | 2025

• O altă mare problemă cu care ne confruntăm este faptul că, dacă media națională este de 8 pensionari la 10 salariați, distribuția teritorială scoate la suprafață adevăruri mult mai dureroase. Astfel, dacă în București vedem 4 pensionari susținuți de 10 salariați, la Teleorman avem 14 pensionari susținuți de 10 salariați.

VALORILE MAXIME ȘI MINIME ALE PENSIEI MEDII LUNARE DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT
Teritorial | România | 2025 | RON

• Discrepanțele teritoriale se văd inclusiv la nivelul pensiei medii, astfel că, dacă pensia medie în 2025 a fost de 2.814 lei la nivel național, pensia medie în Botoșani a fost doar de 2.228 lei, în timp ce în București aceasta a atins 3.554 lei.
  
  
• Mai mult decât atât, pe parcursul anului trecut 902,3 mii de persoane au beneficiat de indemnizația socială pentru pensionari. Practic, aproape o cincime din pensionarii României rămâne dependentă de un mecanism de protecție socială minimă.
  
  
• Bineînțeles că diferențele reflectă istorii salariale diferite, structuri operaționale distincte și decalaje vechi de dezvoltare economică, dar cu toate acestea observăm și că la nivel național nu putem discuta despre ”pensionarul mediu român” deoarece media ascunde inegalități între regiuni și categorii de pensionari.
  
  

LUPTA CU DEMOGRAFIA

În scenariile Comisiei Europene, prezentate în 2024 Ageing Report, pentru România vedem o proiecție a numărului de pensionari în creștere la 5,230 milioane în 2050, în timp ce gradul de ocupare a forței de muncă scade. Ca urmare, rata de dependență a sistemului de pensii ar urca către 90%, ceea ce înseamnă un raport de aproape 9 pensionari susținuți de 10 salariați.

Cu o populație de peste 65 de ani în creștere și un segment de 20-64 de ani în scădere, tendința de fond rămâne una de îmbătrânire accentuată și de reducere a bazei de contributori.

SISTEMUL DE PENSII PRIVAT, BUFFERUL FINANCIAR  

Până în acest punct ne-am dat cu toții seama că situația este una destul de complicată din punctul de vedere al resurselor administrate de către stat. Iar aici focusul ar trebui mutat asupra Pilonului II și Pilonului III de pensii. În acest context, cei doi piloni nu mai pot fi tratați ca un subiect tehnic, de nișă, ci ca o discuție despre securitatea financiară a generației care astăzi se află în câmpul muncii.

Situația este confirmată inclusiv de cel mai recent raport al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), care arată că fondurile de pensii private din România acumulaseră, la finalul anului 2025, active totale de 209 miliarde lei, echivalentul a 11% din PIB. Iar dacă pentru o secundă apare întrebarea despre cum sunt organizați pilonii de pensie în România și cine îi administrează, vă lăsăm la îndemână materialele de pe Blogul BT.

Dar... Ca să revenim. Din suma totală, 201,6 miliarde lei s-au concentrat în Pilonului II, în timp ce Pilonul III a acumulat 7,4 miliarde lei. Dimensiunea acestui stoc de active arată că românii deja și-au construit un amortizor financiar relevant în afara bugetului public de pensii.

CONTRIBUABILII, CONTRIBUȚIILE ȘI EFECTUL MULTIPLICATOR  

Educația financiară este un obicei care se învață în timp și se sedimentează în generații, dar, cu toate astea, se vede o luminiță la capătul tunelului, deoarece la 31 decembrie:

PILON II
8,46 milioane de participanți contribuiau lunar la Pilonului II, față de 8,29 milioane la finalul lui 2024. Contribuția medie lunară era de circa 408 lei / participant, iar valoarea medie a contului individual ajunsese la 24.063 lei. Sunt bani adunați an de an, care reprezintă o acumulare reală de avere financiară pentru viitorii pensionari și care contribuie la ridicarea gradului de independență financiară.

PILON III
999.352 de persoane aveau un cont activ la un fond de pensii facultative. Cu o creștere de aproximativ 33% vs 2024, ne arată un pilon care, deși încă mic, începe să capete masă critică. Deocamdată insuficient de extins într-o economie cu presiune mare pe sistemul public, dar care arată deopotrivă că tot mai mulți români realizează că pensia publică singură s-ar putea să nu fie de ajuns.

Logica este simplă, în timp ce Pilonul II reduce dependența excesivă de bugetul public și diversifică sursa venitului la pensie, Pilonul III permite suplimentarea veniturilor la bătrânețe, astfel încât să susțină un stil de viață care să ne permită confort financiar și nu doar subzistență economică.

Există și un efect secundar, adesea ignorat. Fondurile private finanțează economia, la modul foarte real, portofoliile administratorilor de pensii private din România sunt, în principal, investite în instrumente cu venit fix (69%) și acțiuni (26%). Asta înseamnă că Pilonul II și III nu ajută doar viitorii pensionari, ajută și statul să se finanțeze mai ușor și companiile să atragă capital.

HALL OF FAME  

Colegii de la BT Pensii au valorificat din plin acest moment și au transformat 2025 într-un an de consolidare, care s-a concretizat în integrarea BRD Pensii, iar acest lucru a însemnat:

• Pilonul III – Pensia Mea Plus: Un nou fond de pensii facultative care aduce suplimentar garanția că sumele acumulate la finalul perioadei de cotizație nu vor fi mai mici decât contribuțiile nete
  
  
• Pilonul II: Fond de pensii ce deservește peste 600.000 de participanți

Mai mult decât atât, activele administrate pe segmentul pensiilor private a depășit 10 miliarde de lei, iar din cele 181.825 de persoane care au început să contribuie la un fond de pensii facultative anul trecut, 80.000 (~44%) au ales unul din fondurile de pensii facultative administrate de BT Pensii.

ÎNFRUNTÂND INEVITABILUL  

Pe termen scurt, 2025 a adus o ameliorare a situației pensionarilor: pensii mai mari și un raport pensie-salariu ușor îmbunătățit. Pe termen mediu și lung însă, presiunile demografice rămân ridicate, iar sistemul public este fragil, cu un raport deja tensionat între pensionari și salariați. Sustenabilitatea nu poate fi asigurată doar prin ajustări ale pensiei publice, ci necesită consolidarea economisirii private de lungă durată, prin Pilonii II și III. În România, acest echilibru devine indispensabil.