România digitală
Avem telefoane cu 5G, comandăm mâncare online și petrecem ore pe rețelele de socializare. Prin toate aceste măsurători, România pare o țară digitalizată. Și totuși, atunci când UE măsoară cu adevărat maturitatea digitală a populației (competențe, servicii publice online, AI în firme, cloud, banking digital), România apare aproape constant pe ultimele locuri.
Aceasta este contradicția centrală a digitalizării românești: conectare fără digitalizare. Internetul a ajuns la noi, dar nu l-am transformat încă în productivitate, servicii, educație și competitivitate. Azi, la The MacRO Zone, vă propunem să ne uităm împreună peste aceste cifre.
COMPETENȚELE DIGITALE
Înainte să vorbim despre concepte complexe precum LLM-uri, AI sau cloud, trebuie să vorbim despre competențele digitale de bază: câți oameni știu să folosească efectiv un computer sau un telefon pentru lucruri mai complexe decât social media.
UE și-a propus ca, până în 2030, 80% din populație să aibă competențe digitale cel puțin de bază. În 2025, media europeană era la 60%, deci încă la 20 de puncte distanță de țintă. România era pe ultimul loc în UE: 32%.
Practic, acest procent ne spune că mai puțin de unul din trei români între 16 și 74 de ani are competențele digitale minime pentru a naviga confortabil în lumea digitală de azi. Față de ținta UE pentru 2030 (80%), suntem și mai departe.
Aceasta este, probabil, cea mai importantă vulnerabilitate structurală, pentru că toate celelalte forme de digitalizare, precum e-guvernare, banking online, AI, comerț electronic, securitate cibernetică, depind de această bază de competențe.
În ceea ce privește specialiștii ICT, ei reprezintă 5% din totalul ocupării în UE. În timp ce România se află printre țările cu cea mai mică pondere, la 3%, doar Grecia are mai puțin (2,5%). Totuși, există la acest capitol și o veste bună: ponderea femeilor specialiști ICT în România este de 28%, cea mai ridicată din UE (19%).
COMPANIILE ROMÂNEȘTI: PREZENTE ONLINE, ABSENTE DIGITAL
Când vine vorba despre mediul antreprenorial românesc, decalajul devine și mai clar, iar pentru a măsura acest lucru trebuie să ne uităm la Digital Intensity Index.
|
Un fel de scor de maturitate digitală a firmelor, indexul ne arăta în 2025 că aproximativ 71% dintre IMM-urile din UE atingeau cel puțin nivelul de bază al acestui index. Ținta europeană pentru 2030 este peste 90%.
România, din păcate, și pe această scală este aproape la coada clasamentului: 44% dintre IMM-urile românești atingeau nivelul de bază de intensitate digitală.
Adică mai puțin de jumătate dintre IMM-urile românești folosesc digitalizarea la un nivel de bază. Decalajul față de lideri precum Finlanda (94%) și Danemarca (92%) este de aproape 50 de puncte procentuale, ceea ce înseamnă că nu mai vorbim despre o diferență de ritm, ci despre un deficit major de competitivitate digitală, față de media europeană.
ADOPȚIA NOILOR TEHNOLOGII
Când vine vorba despre mediul antreprenorial românesc, decalajul devine și mai clar, iar pentru a măsura acest lucru trebuie să ne uităm la Digital Intensity Index.
 | ROMÂNIA FOLOSEȘTE JUMĂTATE DIN CÂT FOLOSEȘTE EUROPA |
ROMÂNIA, ULTIMUL LOC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ Dacă la cloud situația este îngrijorătoare, când vine vorba despre Inteligența Artificială (AI), decalajul este unul și mai sever.
România intră astfel în economia AI cu un ritm foarte lent, ceea ce va afecta productivitatea, automatizarea, marketing-ul, zona de cybersecurity și inovarea în servicii. |  |
E-GUVERNARE, CEL MAI MIC PROCENT DIN UE
Problema majoră apare în momentul în care lipsa utilizării unor astfel de tehnologii se reflectă în serviciile care ar putea să ne ușureze viața de cetățean. Cu toate că obiectivul UE până în 2030 este ca toate serviciile publice-cheie pentru cetățeni și companii să fie complet online, realitatea românească este foarte departe de acest target.
În 2025, 14,7% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25-64 de ani folosiseră un site sau o aplicație a unei autorități publice. Acesta este cel mai mic nivel din UE, situându-se mult sub media europeană de 49,5%.
Spre deosebire de țări precum Danemarca (73%), Finlanda (75%) sau Norvegia (77%), România se află la o treime din media europeană la e-guvernare. Asta înseamnă că interacțiunea cetățenilor cu statul se face în continuare predominant fizic, la ghișeu, plimbând hârtii. Fiecare drum la ANAF, la primărie sau la o instituție publică în loc de un click reprezintă timp și productivitate pierdute de ambele părți.
SOCIAL MEDIA, ÎNTRE SCROLL ȘI INFORMAȚIE
România este o țară a contrastelor; prin urmare, dacă la implementarea noilor tehnologii suntem deficitari, când vine vorba despre utilizarea rețelelor de socializare suntem campioni. Suntem puternic prezenți în social media: cu un nivel de 85,4%, suntem peste media UE. Iar acest lucru spune multe despre noi. Suntem pe Facebook, postăm pe Instagram și ne pierdem cu orele printre scroll-uri pe TikTok, așa am ajuns ca, în octombrie 2025, să petrecem în medie, pe săptămână, 7 ore și 49 de minute pe rețelele sociale.
Iar partea cea mai îngrijorătoare este că tot din social media ne luăm și informația. Studiile ne arată că 58% dintre români accesau, în 2023, social media ca să urmărească știrile și evenimentele actuale. În 2025, situația se accentua, iar disparitatea la nivel național creștea. Dacă ne uităm la sursele principale de informare ale românilor, în funcție de venit, observăm faptul că persoanele cu venituri sub 3.000 lei lunar preferă să se informeze, în proporție de 44% de pe rețelele sociale, în timp ce persoanele cu un venit între 5.000 și 10.000 lei acesează website-uri de știri specializate.
ACCESUL ȘI UTILIZAREA INTERNETULUI
Conform datelor oficiale, 17,7 milioane de români folosesc internetul în România, ceea ce înseamnă un prag de 94%, în linie cu nivelul UE. Discrepanțele apar aici în funcție de modul de folosire al internetului.
Astfel, dacă în UE persoanele folosesc internetul pentru:
- comunicare prin mesagerie instant (88%)
- trimitere sau primire de e-mailuri (87%)
- apeluri audio sau video (81%)
- căutare de informații despre bunuri și servicii (77%)
- internet banking (74%)
- participare la rețele sociale (72%)
- citirea știrilor online (71%)
- căutarea informațiilor despre sănătate (64%),
în România stăm foarte slab la activitățile digitale funcționale, doar 32% dintre persoanele de 16–74 de ani având competențe digitale cel puțin de bază, față de 60% media UE. Astfel că decalaje devin vizibile inclusiv la activități simple precum folosirea e-mailului, unde ne situăm la un nivel de 49,3%, față de media UE (87%).
GRADUL DE FOLOSIRE A INTERNET BANKING ÎN EUROPA
2025 | %
- În 2025, 74% dintre utilizatorii de internet din UE foloseau servicii bancare online (vs 56% în 2015), banking-ul digital devenind un serviciu standard în Europa.
- România se află astăzi pe ultimul loc în UE (33,3%), după Bulgaria (35,8%), ajungând la un raport de 1 din 3 români care folosește internetul să facă și banking online.
În acest caz, trei cauze structurale se suprapun:
1. Competențele digitale scăzute – cu un procent de 32% din populație care dețin competențe de bază, restul populației s-ar putea să nu navigheze confortabil prin aplicațiile financiare.
2. Preferința pentru numerar și interacțiunea fizică – în rândul persoanelor din zonele rurale, al celor mai în vârstă și al celor cu venituri mai mici există încă o preferință puternică pentru cash și pentru operațiunile bancare asistate.
3. Utilizarea redusă a serviciilor digitale – dacă oamenii nu sunt obișnuiți să interacționeze online cu statul, sunt șanse foarte mari să nu interacționeze digital nici cu banca. Comportamentul digital se construiește stratificat, în timp.
În anii următori, direcția probabilă pentru România este de creștere, dar nu automat de convergență rapidă cu UE. Creșterea va veni din extinderea aplicațiilor mobile bancare, din presiunea băncilor de a reduce operațiunile la ghișeu, din popularitatea plăților cu cardul și telefonul, din generațiile mai tinere care intră în piața muncii și din dezvoltarea fintech-urilor.
Totuși, România riscă să rămână în continuare sub media UE dacă nu crește simultan alfabetizarea digitală, încrederea în securitatea online și accesul la servicii digitale simple pentru populația vârstnică sau rurală. Cel mai probabil, România va avansa procentual, dar decalajul față de liderii europeni va rămâne mare: țările nordice și vestice sunt deja la 95–98%, deci aproape de saturație, în timp ce România pornește de la 33,3%.
Pentru a recupera, nu este suficient ca băncile să aibă aplicații bune; este nevoie de educație digitală, campanii de siguranță cibernetică, sprijin pentru utilizatorii vulnerabili și o digitalizare reală a administrației publice. În esență, internet banking-ul arată că România nu mai are doar o problemă de infrastructură digitală, ci una de adopție, încredere și competențe.
CONECTAȚI, DAR NU DIGITALIZAȚI
Într-o țară cu cel mai rapid internet din lume și un grad foarte mare de accesibilitate a internetului observăm că problema este una structurală și ține de competențe, încredere și comportamente. Marea noastră provocare este să transformăm utilizarea internetului în capital uman, productivitate, servicii publice funcționale, firme competitive și instituții digitale credibile.
Iar schimbarea nu poate veni de altundeva decât din educația digitală, din digitalizarea reală a administrației și din construirea încrederii în mediul online. Fiecare punct procentual în plus la adopția cloud-ului, inteligenței artificiale sau internet banking-ului resprezintă un punct în plus la închiderea decalajului față de vest prin firme mai productive, servicii mai rapide și cetățeni care se pot baza pe un stat puternic.
