Puterea de cumpărare

Dacă ați călătorit în Danemarca sau Luxemburg, știți deja că o cafea, o cină sau o cursă cu taxiul pot costa de două-trei ori mai mult decât acasă. Și dacă aveți prieteni stabiliți în Germania sau Olanda, probabil ați auzit de la ei că salariile sunt mai mari, dar și chiria, mâncarea și facturile de utilități.

Tocmai de aceea, compararea veniturilor sau cheltuielilor nominale nu spune întotdeauna povestea completă, deoarece la final de zi, contează cât poate cumpăra o persoană cu banii săi. Iar pentru a măsura acest lucru cât mai echitabil, economiștii folosesc un instrument precis: indicele nivelului prețurilor.

Azi, la The MacRO Zone, vă propunem să vedem unde se plasează România, categorie cu categorie, și ce înseamnă asta pentru viața noastră de zi cu zi.

PUTEREA DE CUMPĂRARE

Pentru a calcula, în mod real, cât valorează veniturile populației nu este suficient să comparăm salarii, pensii sau PIB pe locuitor în euro, pentru că același venit poate cumpăra volume diferite de bunuri și servicii în țări diferite. De aceea, indicatorii bazați pe paritatea puterii de cumpărare și pe indicii nivelului prețurilor ajută la o comparație mai bună între state. Indicele nivelului prețurilor arată câte unități din aceeași monedă sunt necesare pentru a cumpăra același volum de bunuri și servicii.

INVESTIȚIILE, PROCENT DIN PIB

INDICELE NIVELULUI PREȚURILOR PENTRU CONSUMUL FINAL AL GOSPODĂRIILOR
(UE=100) | 2025

• În 2025, indicele nivelului prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației a fost de 65 în România, față de media UE de 100. Asta înseamnă că, în medie, bunurile și serviciile consumate de gospodării costau în România cu 35% mai puțin decât media Uniunii Europene.
  
  
• Din perspectiva clasamentului UE, România se află pe locul 26 din 27 de state membre dacă ordonăm țările de la cele mai scumpe la cele mai ieftine. Cu alte cuvinte, România este a doua cea mai ieftină țară din UE pentru consumul final al gospodăriilor, după Bulgaria.
  
  
• Top 3 cele mai scumpe state la nivel general sunt:
  • Danemarca (140)
  • Irlanda (136)
  • Luxemburg (132)
    
    

• Această poziționare confirmă că România rămâne o economie cu prețuri relativ reduse la nivel european. Totuși, acest lucru nu trebuie interpretat automat ca un avantaj deplin pentru populație: prețurile mai mici trebuie puse în relație cu veniturile, productivitatea și structura consumului.

ALIMENTE ȘI BĂUTURI NEALCOOLICE: ROMÂNIA, CEA MAI IEFTINĂ ȚARĂ DIN UE

Pentru grupa „alimente și băuturi nealcoolice”, România are un indice de 80, adică prețurile sunt cu 20% sub media UE. Este cea mai scăzută valoare din UE, ceea ce plasează România pe primul loc în topul celor mai ieftine țări, în această categorie.

Acest rezultat este important deoarece alimentele au o pondere ridicată în bugetele gospodăriilor, mai ales în țările cu venituri mai mici. Faptul că România are cele mai mici prețuri la alimente și băuturi nealcoolice atenuează presiunea asupra bugetelor, dar nu elimină vulnerabilitatea gospodăriilor cu venituri reduse, pentru care alimentele continuă să reprezinte o parte mare din cheltuielile lunare.

UTILITĂȚI & LOCUIRE: CU 46% SUB MEDIA UE, DAR CU POTENȚIALE PRESIUNI ÎN VIITOR

Pentru „administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili”, România are un indice de 54, adică prețurile sunt cu 46% sub media UE. România se află pe locul 24 din 27 în clasamentul de la cele mai scumpe la cele mai ieftine state.

Această categorie este esențială pentru nivelul de trai, deoarece include cheltuieli greu de amânat sau de redus: locuință, utilități, energie. Diferența mare dintre state indică faptul că prețurile la energie, structura piețelor, politicile publice și taxarea influențează puternic costurile suportate de gospodării.

ÎMBRĂCĂMINTE: MAI APROAPE DE MEDIA UE

La grupa „îmbrăcăminte și încălțăminte”, România are un indice de 90, deci prețurile sunt cu 10% sub media UE. În clasamentul de la cele mai scumpe la cele mai ieftine state membre, România se află pe locul 24 din 27.

Prin urmare, România are prețuri mai mici decât media UE, dar nu este în grupul celor mai ieftine țări. Acest lucru arată că, pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, piața este mai integrată european, iar diferențele de preț sunt mai puțin extreme decât în cazul serviciilor sau al costurilor legate de locuire.

MOBILIER & ELECTROCASNICE: ROMÂNIA ÎN TOP

Pentru „articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței”, România are un indice de 83, ceea ce înseamnă un nivel al prețurilor cu 17% sub media UE. România ocupă locul 26 din 27 de state membre.

Poziția României arată că bunurile pentru dotarea locuinței rămân relativ accesibile în comparație europeană. Totuși, diferențele sunt mai mici decât la servicii, deoarece multe produse sunt comercializate internațional și au lanțuri de aprovizionare comune.

TRANSPORT: A DOUA CEA MAI IEFTINĂ DIN UE

La grupa „transport”, România are un indice de 80, cu 20% sub media UE. În clasamentul de la cele mai scumpe la cele mai ieftine state, România este pe locul 26 din 27.

Transportul este o categorie mixtă, care include atât bunuri, cât și servicii. Diferențele de preț reflectă taxe, costuri salariale, infrastructură, prețuri la energie și politici publice. România rămâne semnificativ sub media UE, dar nu la fel de jos ca Bulgaria.

RECREERE, SPORT, CULTURĂ: DIN NOU, PRIMUL LOC ÎN CLASAMENT

Pentru „recreere, sport și cultură”, România are un indice de 63, adică prețurile sunt cu 37% sub media UE. Este cel mai redus nivel din Uniunea Europeană, ceea ce plasează România pe locul 27 din 27 în clasamentul de la cele mai scumpe la cele mai ieftine state.

Această categorie are o particularitate: include atât servicii, cât și bunuri. Prețul unui bilet la cinema, al unui abonament la sală sau al unui concert reflectă direct și costurile salariale locale. Faptul că România e cea mai ieftină arată că sectorul are costuri interne reduse, ceea ce înseamnă avantaj pentru consumatori azi, dar cu perspectiva că prețurile vor crește odată cu salariile.

RESTAURANTE ȘI CAZARE: A DOUA CEA MAI IEFTINĂ DIN UE

Pentru „restaurante și servicii de cazare”, România are un indice de 59, cu 41% sub media UE. România ocupă locul 26 din 27 în clasament.

Prețurile relativ reduse pot susține competitivitatea României ca destinație turistică, mai ales pentru turiștii din state cu niveluri de preț mai ridicate. În același timp, ele reflectă și costurile salariale mai mici din sectorul ospitalității.

COMUNICAȚII: ROMÂNIA, CEA MAI IEFTINĂ ȚARĂ DIN UE

Pentru grupa „comunicații”, care include servicii poștale, echipamente și servicii de telefonie, România are un indice de 56,1. Este cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană. România se află pe locul 27 din 27.

Acesta este unul dintre cele mai puternice contraste din date. România este mult sub media UE la comunicații, iar diferența față de cele mai scumpe state este foarte mare. Pentru consumatori, aceasta înseamnă costuri relativ reduse pentru conectivitate și servicii de telecomunicații. Pentru economie, poate fi un avantaj competitiv, mai ales într-un context în care digitalizarea și serviciile online devin tot mai importante.

ROMÂNIA, MAI APROAPE DE UE

Datele arată că România este una dintre cele mai ieftine țări din Uniunea Europeană pentru consumul gospodăriilor. La indicatorul general, suntem a doua cea mai ieftină țară după Bulgaria. Pentru mai multe categorii, țara noastră este chiar cea mai ieftină țară din UE.

Această poziționare are două interpretări:

• Prețurile mai mici susțin puterea de cumpărare a veniturilor exprimate în lei și pot face anumite bunuri și servicii mai accesibile decât ar părea într-o comparație nominală europeană.
  
  
• Nivelul redus al prețurilor reflectă și diferențe de venituri, productivitate, costuri salariale și structură economică. O țară mai ieftină nu este automat o țară cu un nivel de trai mai ridicat, contează raportul dintre venituri și prețuri.
  
  

Pe termen mediu, este probabil ca indicatorul general al României să continue să se apropie treptat de media UE, dar nu uniform pe toate categoriile. Convergența veniturilor, creșterea costurilor salariale, investițiile, integrarea piețelor și modificările de taxe sau tarife pot împinge unele prețuri în sus.

Serviciile, în special, tind să se scumpească pe măsură ce salariile cresc, pentru că depind mai mult de forța de muncă locală.
Bunurile comercializate internațional pot rămâne mai apropiate de nivelurile europene, cu diferențe mai mici între țări.

Pentru România, provocarea nu este să rămână „ieftină” cu orice preț, ci să transforme convergența economică într-o creștere reală a nivelului de trai. Ideal, veniturile ar trebui să se apropie de media UE mai repede decât prețurile. Dacă acest lucru se întâmplă, puterea de cumpărare a populației crește. Dacă prețurile cresc mai repede decât veniturile, avantajul actual al României ca economie cu prețuri reduse se poate eroda.

În esență, din date vedem o Românie semnificativ mai ieftină decât media europeană deocamdată, dar aflată într-un proces de convergență. Indicatorul general trebuie urmărit în anii următori nu doar ca măsură a prețurilor, ci ca semnal al felului în care economia românească se apropie de structura, costurile și standardele de consum ale Uniunii Europene.