Structura consumului

Dacă ai vrea să explici diferența dintre nivelul de trai din România și cel din Europa de Vest fără să folosești PIB-ul sau salariul mediu, cum ai face-o?

Noi venim cu propunerea să arunci un ochi la structura consumului din cadrul bugetului unei familii. Lăsăm pentru un moment deoparte suma întreagă și ne uităm la cât și cum este împărțit bugetul. Structura cheltuielilor unei gospodării spune multe despre economie, ne arată exact ce e prioritar și care sunt cheltuielile discreționare.

Datele Eurostat ne oferă această perspectivă, iar comparația dintre România și media UE vine cu câteva insight-uri pe care te invităm să le analizăm împreună la un nou episod din The MacRO Zone . 

STRUCTURA BUGETULUI

Structura bugetului unei gospodării spune multe despre nivelul de dezvoltare a unei economii, puterea de cumpărare a populației și prioritățile de consum.

Cu cât veniturile sunt mai reduse, cu atât o parte mai mare a bugetului este destinată necesităților de bază, precum alimentele, locuința și transportul. Pe măsură ce veniturile cresc, consumul se diversifică, iar gospodăriile alocă mai multe resurse serviciilor, recreerii, călătoriilor, restaurantelor sau produselor financiare.

Conform datelor Eurostat, în ianuarie 2026, aproape jumătate (46%) din bugetul gospodăriilor din UE era alocat pentru trei categorii esențiale: alimente și băuturi nealcoolice, locuință și utilități, respectiv transport.

Aceste ponderi reprezintă structura cheltuielilor monetare de consum utilizată pentru calcularea IAPC. Ponderile sunt actualizate anual, având ca perioadă de referință, în principal, anul precedent și fiind ajustate la prețurile lunii decembrie. Modificările reflectă atât schimbările comportamentului de consum, cât și evoluția relativă a prețurilor și actualizarea surselor statistice.

BUGETUL EUROPENILOR

În 2026, la nivelul Uniunii Europene, structura cheltuielilor de consum arăta un buget relativ diversificat. Primele trei categorii, ca pondere, sunt alimente și băuturi nealcoolice (16,3%), locuință, utilități, energie (14,9%), respectiv transport (14,7%). Altfel spus, din fiecare 100 de euro cheltuiți într-o gospodărie europeană medie, aproximativ 46 euro merg pe nevoile de bază.

După cele trei cheltuieli esențiale urmează restaurantele și serviciile de cazare (10,7%), precum și recreerea, sportul și cultura (8,5%). Împreună, aceste două categorii absorb aproape o cincime din bugetul de consum. Ponderea lor subliniază importanța serviciilor, a activităților de petrecere a timpului liber și a consumului discreționar în economiile europene.

Față de 2025, consumul european s-a orientat mai mult către recreere și servicii. Ponderea cheltuielilor pentru recreere, sport și cultură a crescut cu 1,2 pp, cea pentru restaurante și cazare cu 0,3 pp, iar educația cu 0,1 pp. În schimb, transportul și comunicațiile au înregistrat scăderi. Modificările arată o reorientare parțială a consumului către activități recreative și servicii, deși ponderile sunt influențate și de evoluția relativă a prețurilor.

STRUCTURA DE CONSUM A ROMÂNILOR

Structura bugetului unei gospodării din România este semnificativ mai concentrată decât media europeană. În 2026, peste un sfert din totalul cheltuielilor monetare de consum era destinat alimentelor și băuturilor nealcoolice. Transportul reprezenta 12,7%, iar locuința și utilitățile 11,0%. Împreună, cele trei categorii însumau 51,1% din buget. Astfel, în România, peste jumătate din buget este concentrat pe trei categorii esențiale.

Dacă includem și cheltuielile pentru sănătate, aproape 60% din bugetul de consum era deja alocat celor patru categorii. În timp ce restul de 40% trebuie să acopere îmbrăcămintea, serviciile de recreere, restaurante, educație, asigurări și restul cheltuielilor, raportat la o gospodărie cu 5.000 lei venituri lunare, asta înseamnă că rămân circa 2.000 de lei pentru toate celelalte categorii. 

Astfel, spațiul disponibil pentru cheltuielile discreționare rămâne destul de redus, fiind mult mai limitat decât în cazul gospodăriei europene medii.

USTRUCTURA BUGETULUI ÎN ROMÂNIA ȘI UE 
2026 | %

EVOLUȚIA STRUCTURII, DEPENDENTĂ DE CONVERGENȚA VENITURILOR

Ponderile mai reduse pentru restaurante, cazare, recreere și servicii financiare reflectă atât veniturile disponibile mai mici, cât și diferențele de comportament de consum, infrastructură și acces la servicii. O parte mai mare a consumului alimentar are loc în gospodărie, în timp ce utilizarea restaurantelor și a serviciilor de cazare este mai puțin frecventă decât în media UE. Piața asigurărilor și cea a serviciilor financiare sunt, de asemenea, mai puțin dezvoltate.

În următorii ani, convergența veniturilor ar trebui să apropie gradual structura de consum a României de cea europeană. Ponderea alimentelor ar putea continua să se reducă, în timp ce recreerea, turismul, restaurantele, îngrijirea personală și serviciile financiare ar putea câștiga teren. Aceasta nu înseamnă că populația va cheltui mai puțin pe alimente în valoare nominală, ci că aceste cheltuieli vor putea crește mai lent decât veniturile și consumul total.

Procesul nu va fi însă liniar. Costurile locuinței și energiei pot rămâne ridicate, ceea ce ar menține presiunea asupra bugetelor. În același timp, îmbătrânirea populației, extinderea serviciilor medicale private și creșterea cheltuielilor directe ale gospodăriilor ar putea menține ponderea sănătății peste media europeană.

PARTICULARITĂȚILE CONSUMULUI DIN ROMÂNIA & NOI PERSPECTIVE

Pe măsură ce veniturile reale cresc, iar apropierea noastră față de țările din Vest crește, structura bugetului românesc va urma pattern-ul european, care, în unele categorii, deja se vede la orizont:

• Recreere, sport și cultură: Chiar dacă aflat încă la un nivel redus față de media europeană, procentul a urcat de la 3,77% (2024) la 5,45% (2026), o majorare de aproape 1,7 puncte procentuale. Evoluția poate reprezenta un prim semn al diversificării consumului și al orientării unei părți mai mari din venituri către activități de petrecere a timpului liber.

• Asigurări și servicii financiare: O altă diferență majoră este ponderea de numai 0,37% pentru asigurări și servicii financiare, comparativ cu 3,01% la nivelul UE. Valoarea scoate în evidență gradul redus de utilizare a asigurărilor, diferențele de profunzime financiară și nivelul încă scăzut al intermedierii financiare. Cu toate acestea, decalajul scoate în evidență și un atu important al pieței financiare, care implică un potențial de multiplicare de până la 8 ori pentru zona asigurărilor, a economisirii pe termen lung și a serviciilor financiare adresate populației.

ROMÂNIA, DINCOLO DE NEVOILE DE BAZĂ

Structura bugetului gospodăriilor arată că România se află într-un proces de tranziție. Consumul continuă să fie dominat de necesitățile de bază, iar alimentele absorb singure peste un sfert din cheltuielile totale. În același timp, reducerea ponderii alimentelor și creșterea cheltuielilor pentru recreere și educație arată începutul unei diversificări a consumului.

Față de gospodăria europeană medie, gospodăria din România cheltuiește proporțional mai mult pentru alimente, sănătate și educație și mult mai puțin pentru restaurante, cazare, recreere și servicii financiare. Pe măsură ce veniturile vor continua să crească, această structură ar trebui să se apropie de cea europeană. Viteza convergenței va depinde însă nu doar de dinamica salariilor, ci și de evoluția prețurilor la alimente, energie și locuințe, de dezvoltarea serviciilor și de capacitatea gospodăriilor de a transforma creșterea veniturilor într-un consum mai diversificat.