Deficitul bugetar, de la deteriorare fiscală la început de corecție

Situația bugetului României în primele patru luni din 2026 vine cu câteva vești bune. În luna aprilie am avut o schimbare la nivelul balanței de venituri și cheltuieli. Astfel, după o lungă perioadă de timp, am cheltuit mai puțin decât de obicei și am colectat mai eficient. Este o veste bună, care ne arată că măsurile fiscal-bugetare adoptate încep să dea rezultate. Cu toate acestea, dezechilibrul acumulat în ani rămâne.

În acest episod din The MacRO Zone ne uităm împreună peste datele din execuția bugetară și încercăm să înțelegem ce s-a îmbunătățit, ce rămâne încă fragil și ce urmează.

PUNCTUL DE PLECARE: CEL MAI MARE DEFICIT DIN UE

România a intrat în 2026 cu un bagaj fiscal greu. În 2025, a înregistrat cel mai mare deficit guvernamental din Uniunea Europeană: -7,9% din PIB (-9,3% în 2024), la mai mult decât dublul mediei UE de -3,1%.

• România cheltuie mai puțin decât media UE. Dar colectează cu 11 puncte procentuale din PIB mai puțin. Acesta este unul din factorii principali ai deficitului, veniturile insuficiente.
  
  
• Un alt factor care contribuie la acest dezechilibru este faptul că pe parcursul timpului veniturile României au rămas blocate ca pondere:
  • 2022: 40.9% (din PIB)
  • 2023: 41,1% (din PIB) 
  • 2024: 43,3% (din PIB)
  • 2025: 43,3% (din PIB)

Observăm că România nu are doar cheltuieli greu de controlat, ci mai ales o capacitate slabă de colectare și o bază fiscală insuficientă. Îmbunătățirea trebuie să vină din creșterea veniturilor recurente, nu din măsuri temporare.

Chiar dacă pe de o parte, deficitul se reduce, pe fondul creșterii veniturilor și al temperării cheltuielilor, pe de altă parte, dezechilibrul rămâne ridicat în comparație europeană, iar consolidarea fiscală rămâne dependentă de disciplină bugetară, absorbția fondurilor europene și menținerea credibilității în fața piețelor financiare.

2026 A VENIT CU O CORECȚIE REALĂ

Datele Ministerului Finanțelor pentru aprilie 2026 marchează o schimbare importantă de ritm. Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat, după primele patru luni, cu un deficit de 23,95 miliarde lei (1,17% din PIB).

Ca să putem pune cifrele în perspectivă, gândiți-vă că deficitul s-a redus cu aproape două treimi față de aceeași perioadă din 2025. Practic nu vedem doar o schimbare marginală, ci o corecție substanțială obținută simultan din cele două direcții: venituri mai mari și cheltuieli mai mici.

DEFICIT BUGETAR ROMÂNIA
MLD RON| 2024 – 2025-2026

CUM EXPLICĂM CORECȚIA?

Veniturile totale au crescut la 223,83 miliarde lei (10,9% din PIB). În același timp, cheltuielile totale au scăzut la 247,79 miliarde lei (12,1% din PIB). Din această perspectivă, corecția deficitului este aproape perfect explicabilă contabil: aproximativ trei sferturi din ajustare vine din creșterea veniturilor, iar restul din scăderea cheltuielilor.

VENITURI (+12,0% an/an)

(1) Taxele curente: veniturile fiscale au crescut de la 101,81 miliarde lei la 117,56 miliarde lei (+15,76 miliarde lei, +15,5%), iar în interiorul acestora TVA-ul a avut rolul central. Încasările nete din TVA au urcat la 47,80 miliarde lei, față de 39,04 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025 (+8,76 miliarde lei, +22,4%).

(2) Impozitul pe salarii și venit: a ajuns la 23,89 miliarde lei, față de 19,62 miliarde lei în 2025 (+4,27 miliarde lei, +21,8%). Creșterea a fost susținută de impozitul pe dividende (+47%), de încasările aferente Declarației unice (+276%) și de efectul eliminării unor facilități fiscale.

CHELTUIELI (-3,2% an/an)

(1) Cheltuielile de personal: au scăzut la 54,66 miliarde lei, față de 56,55 miliarde lei (-1,89 miliarde lei, -3,3%).

(2) Subvențiile s-au redus la 3,57 miliarde lei, față de 4,92 miliarde lei (-1,34 miliarde lei, -27,3%).

VULNERABILITATEA CLARĂ: DOBÂNZILE

Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 23,68 miliarde lei, față de 20,42 miliarde lei în 2025 (+3,26 miliarde lei, +16,0% an/an). Ca pondere în PIB, dobânzile au rămas în jurul nivelului de 1,16% din PIB, dar creșterea nominală arată că trecutul fiscal al României continuă să coste.

Cu cât datoria publică crește, cu atât o parte mai mare din veniturile statului este absorbită de finanțarea datoriei, nu de investiții, servicii publice sau reducerea deficitului. Acesta este efectul bulgăre de zăpadă pe care l-am descris în episodul despre datoria publică.

INVESTIȚIILE

Interpretarea deficitului la aprilie nu ar fi completă fără structura investițiilor. Banii alocați în această direcție au atins suma de 31,03 miliarde lei, 75,58% fiind reprezentată de proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, PNRR și componenta de împrumut a PNRR. Plățile pentru proiecte finanțate din fonduri externe, PNRR granturi și PNRR împrumuturi au fost mai mari cu 5,99 miliarde lei (+34,32%) față de aceeași perioadă din 2025.

Această structură este importantă pentru că arată că ajustarea bugetară nu s-a făcut exclusiv prin tăierea investițiilor, ci prin schimbarea sursei de finanțare și prin reducerea unor cheltuieli naționale excepționale.

Într-o economie cu infrastructură încă insuficientă, o consolidare fiscală sănătoasă nu poate însemna doar comprimarea investițiilor. Ea trebuie să însemne reducerea deficitului curent, controlul cheltuielilor rigide și folosirea fondurilor europene pentru a menține investițiile productive.

2026 ÎNCĂ ÎN CONSTRUCȚIE BUGETARĂ

Datele din primele patru luni ale anului sunt încurajatoare, dar dezechilibrele fiscale rămân și se consolidează într-o vulnerabilitate macroeconomică. Chiar dacă datele recente confirmă începutul corecției, așa cum am văzut astăzi, pentru 2026 estimăm un deficit bugetar de aproximativ 6,00% din PIB și o datorie publică de 61,8% din PIB la final de an.

Un deficit de 6,0% înseamnă o îmbunătățire reală față de finalul lui 2025, dar rămâne aproape de două ori mai mare decât media UE și prin urmare nu elimină complet presiunea pe datorie și efectul cumulat al dobânzilor.

Riscurile rămân și ele:

• Creștere economică modestă – o economie care crește lent înseamnă mai puțin TVA, mai puțin impozit pe venit, mai puține contribuții sociale. Baza de colectare se îngustează.
• Dobânzi în creștere – cu o datorie de 59,3% din PIB la finalul lui 2025 și în creștere, dobânzile vor continua să se acumuleze și să urce treptat, fiind influențate inclusiv de instabilitatea politică.
• Sezonalitate bugetară – În mod tradițional, deficitul se acumulează mai puternic în a doua parte a anului, când cresc plățile de investiții, se accelerează decontările, iar presiunea politică asupra cheltuielilor devine mai mare. Practic cea de-a doua jumătate a anului va fi adevăratul test de durabilitate pentru deficit.
  
  

PĂSTRAREA OPTIMISMULUI PRUDENT

România a început 2026 cu o corecție fiscală vizibilă, dar încă insuficientă pentru a elimina vulnerabilitatea acumulată în ultimii ani: deficitul s-a redus puternic la aprilie, veniturile fiscale au accelerat, iar cheltuielile au fost mai bine controlate, însă nivelul ridicat al dobânzilor, creșterea economică slabă și veniturile publice încă reduse ca pondere în PIB arată că ajustarea trebuie continuată cu disciplină.

Miza nu este doar reducerea deficitului pe termen scurt, ci reconstruirea unui echilibru fiscal sustenabil, în care statul colectează mai eficient, cheltuiește mai selectiv și folosește fondurile europene pentru investiții cu efect de multiplicare în economie.

Pentru mai multe detalii despre modul în care vedem noi, la Banca Transilvania, evoluția principalilor indicatori macroeconomici pe parcursul anului, vă invităm să consultați cel mai recent raport BT Outlook, disponibil pe platforma BT Research.