Pentru că deja am avansat în misteriosul domeniu al macroeconomiei, astăzi vă propunem un subiect puțin mai challenging: remiterile.

Sună complicat? Nicio problemă The MacRO Zone vine, exact cum v-am obișnuit, cu explicații pas cu pas ca să înțelegem cât mai bine cum circulă fluxurile de bani din și către România. Iar la final vom vedea cum țara noastră a ajuns de fapt un adevărat hub financiar. Lets’ dive in.

DIASPORA ROMÂNEASCĂ  

În ultimele decenii, România s-a confruntat cu un fenomen puternic de emigrare. Conform datelor oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe (MAE) diaspora românească numără aproximativ 5,7 milioane de persoane care locuiesc în afara granițelor țării.

Din alt punct de vedere, acest număr înseamnă:

• Aproape 1 din 5 români trăiește în afara țării.
• Dacă diaspora românească ar fi o ”țară” ar avea o populație mai mare decât cea a Norvegiei (5 milioane de locuitori).

REMITERI

Folosim acest termen când ne referim la banii trimiși de persoanele fizice dintr-o țară în alta. Practic un fel ”cablu financiar” care leagă două gospodării aflate în țări diferite.

🧐 În cazul nostru ne referim practic la banii trimiși de românii din diaspora către familiile din România.

La scară națională acești bani, milioane de astfel de transferuri, se transformă în fluxuri financiare cu impact direct asupra consumului, a economisirii și a micilor investiții. Volumul total devine un pilon stabilizator al economiei, cu o pondere de aproape 2% în PIB.

REMITERI PERSONALE TRIMESTRIALE 

CORIDOARE FINANCIARE 

Cumulat, în ultimii 10 ani, structura geografică a arătat așa:

• Germania:~25%
  • Rămâne principalul contributor
  • Cu o pondere în scădere (de la 31% la 22%), nivelul absolut al intrărilor de capital din această destinație a continuat să crească.
    
    
• Marea Britanie: ~20%
  • În puternică ascensiune - o dinamică spectaculoasă: 9% (2015) la aproape 24% (2024)
  • Volumul absolut s-a multiplicat de 4 ori, ajungând la aproximativ 1,7 mld. euro

• Italia: ~17%
  • În stagnare relativă
  • De la un coridor dominant ~19% (2015) la ~12% (2024) a ajuns la un flux stabil, dar încă important prin volum. Fenomenul migrației românești către Italia a ajuns la plafonare.
    
    
• Spania: ~8-9%
  • Stabilitate absolută
  • Ponderea rămâne relativ stabilă, dar se reduce din intensitate

În cazul Italiei și al Spaniei vedem o diasporă matură, stabilă și integrată. Fără evoluții spectaculoase, dar cu trimiterea fluxurilor de numerar constante către România.

THE BIG SWITCH

(Re)structurarea geografică ne arată un switch cu privire la țara de relocare a românilor. Pentru că diaspora românească nu mai seamănă cu cea din anii 2000 (concentrată în Italia și Spania), ea se mută către economii cu salarii mai mari și cerere crescută de forță de muncă.

O schimbare importantă este relocarea masivă a românilor către Nord-Vestul Europei. Țări cu ponderi de mai puțin de 0,5% în 2015, precum Țările de Jos, Irlanda sau Belgia, au devenit coridoare relevante pentru remiteri, având o dinamică de 8-10 ori mai rapidă în creștere, decât media.

REMITERILE CARE IES DIN ROMÂNIA

REMITERI PERSONALE TRIMESTRIALE 

Un fenomen notabil este creșterea accelerată a plăților către țări precum Nepal, Republica Moldova, Irlanda și Țările de Jos.

Nepal este exemplul cel mai elocvent: de la o pondere neglijabilă în 2015, remiterile către această țară au ajuns în 2024 la aproape 5% din totalul plăților. Evoluția reflectă apariția și extinderea comunităților de lucrători străini în România, în special din Asia de Sud, un proces accelerat de cererea internă de forță de muncă.

BILANȚ

În ultimii 10 ani remiterile care intră în România s-au dublat, iar remiterile care ies din țara noastră au crescut de 4 ori.

Ex: Din fiecare 4 euro care intră în țară, 1 euro pleacă mai departe.

Acest fapt ne arată că România a făcut trecerea la o economie dublu conectată economic, transformându-se într-un hub financiar bidirecțional.

PERSPECTIVE

Evoluția remiterilor este într-o continuă transformare, influențată de forțe precum:

• Dimensiunea și geografia diasporei: relocarea românilor către Nord-Vestul Europei (UK, Olanda, Belgia, Irlanda) sugerează că remiterile din aceste state vor continua să crească.
• România se consolidează ca țară de imigrație: ceea ce poate duce la extinderea plăților, în special către Asia de Sud și Europa de Est.
• Digitalizarea continuă a transferurilor: trecerea de la canale tradiționale la platforme digitale, va facilita atât creșterea volumelor, cât și regularitatea lor.

Scenariul 2028-2030

Încasările: posibil să crească moderat, într-un ritm între 4% și 6% pe an, ceea ce ar duce remiterile totale către un nivel situat între 7,5 și 8 miliarde euro.

Plățile: posibil să crească dinamica ritmului cu rate de 10% până la 15%, ajungând într-un interval de 2,5 și 3 miliarde euro anual.

MOBILITATEA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI

Remiterile sunt una dintre cele mai stabile surse externe de venit pentru România. Am văzut pe de o parte, că românii din străinătate trimit acasă peste 6,7 miliarde euro anual, susținând economia, dar totodată ne-am uitat și la cele peste 1,7 miliarde euro care ies din țară către familiile lucrătorilor străini care au devenit parte din economia noastră, așa cum la începutul anilor 2000, și noi ne-am integrat în economiile țărilor mai dezvoltate din Europa.

Această dublă circulație de capital uman și financiar redesenează structura pieței muncii, conexiunile economice și profilul demografic al țării. Remiterile nu sunt doar bani sau transferuri, ci au devenit rapid un element macroeconomic stabilizator și totodată povestea mobilității economice a României moderne.