Noduri de transport
12 noiembrie 2025 Timp de citire 4:00 minute
Acum că a început școala, cel mai probabil ați observat că a crescut și traficul. Și chiar dacă, uneori, aglomerația ne poate da peste cap începutul unei zile, vă propunem să îl vedem dintr-o altă perspectivă 🚢.
Pentru că, în economie, nu putem să nu atingem subiectul huburilor de transport, astăzi în The MacRO Zone deschidem topicul celor mai efervescente noduri din Uniunea Europeană. Bineînțeles, ne uităm și la România și facem rapid o analiză, din avion ✈️.
MOBILITATEA, BACK IN BUSINESS
Fie că vorbim de zboruri sau de fluxuri maritime, cifrele din 2024 confirmă aceeași tendință: cererea este puternică, presiunea pe infrastructură crește, iar huburile secundare capătă o miză strategică.
În aviație, revenirea completă după pandemie se vede cel mai bine în marile huburi vest-europene.
- Paris–Charles de Gaulle: 70 de milioane de pasageri
- Amsterdam/Schiphol: aproape 67 de milioane de pasageri
- Madrid/Barajas: circa 66 de milioane de pasageri
- Frankfurt/Main: aproximativ 61,5 milioane de pasageri
- Barcelona/El Prat: aproape 55 de milioane de pasageri
Aceste cifre confirmă atât revenirea deplină, cât și presiunea pe sloturi și servicii la sol.
BUCUREȘTI HENRI COANDĂ
O traiectorie spectaculoasă: de la 6,9 milioane de pasageri în 2021 la aproape 16 milioane în 2024, ceea ce înseamnă +130,8% în doar patru ani.
În clasamentul european, aeroportul a urcat pe locul 30, susținut de extinderea operatorilor low-cost, refacerea rapidă a rețelei de rute europene scurte și medii, respectiv de reluarea traficului de business.
Pe termen scurt și mediu, premisele rămân pozitive: cererea europeană este încă robustă, însă aglomerația din marile huburi va împinge tot mai mult creșterea aeroporturilor de capitală și regionale bine conectate.
Următoarea provocare? Optimizarea operațională, fluidizarea fluxurilor la sol și calibrarea sloturilor pe intervalele de vârf.
CLUJ AVRAM IANCU
Și-a dublat traficul între 2021 și 2024, ajungând la peste 3,26 milioane de pasageri. A înregistrat, astfel, o creștere totală de +123,5% și un ritm mediu anual de 30,7%, apropiindu-se de Top 100 european.
Dinamica rămâne strâns legată de conectivitatea regională, creșterea segmentului de city-break-uri și business travel, iar pragul de 3,5 milioane pare tot mai aproape.
Pe mare, în 2023, podiumul european a aparținut porturilor din Nord-Vest:
- Țările de Jos, Rotterdam: 158.516 mii tone mărfuri
- Belgia, Antwerp–Bruges: 118.542 mii tone mărfuri
- Polonia, Gdańsk: 60.718 mii tone mărfuri
- Italia, Trieste: 45.745 mii tone mărfuri
- Italia, Genova: 41.595 mii tone mărfuri
Distribuția subliniază rolul nodurilor performante care reușesc să conecteze cu succes și fără fricțiuni mai multe metode de transport pentru mărfuri (navă-tren-camion). Totodată, au infrastructura necesară pentru a asigura metode de transfer competitive pentru încărcăturile transportate.
PORTUL CONSTANȚA
În ultimii ani, s-a impus ca unul dintre huburile majore ale Uniunii Europene. Între 2020 și 2023, volumul de mărfuri a urcat la 38,1 mil. tone (+37,1%, echivalentul a peste 10 mil. tone). În același interval, în clasamentul „Top 20 UE – Ports” a urcat de pe locul 13 pe 8, atingând un vârf pe locul 6 în 2022.
Creșterea a fost alimentată de reconfigurarea fluxurilor comerciale în regiunea Mării Negre și pe coridorul dunărean, dar și de îmbunătățirile operaționale: digitalizarea proceselor, reorganizare și consolidarea legăturilor rutiere și feroviare. Constanța a câștigat astfel în eficiență și atractivitate pentru transportatori.
Cu toate astea, sustenabilitatea portului depinde de stabilitatea geopolitică a bazinului Mării Negre, de menținerea adâncimilor prin programe de dragaj, dar și de consolidarea legăturilor cu Dunărea, transport rutier și feroviar. Într-un context european marcat de volum ridicat și presiune pe capacitate, atuul Constanței va fi capacitatea de a rămâne un hub fiabil, rapid și bine integrat.
TEST DE REZISTENȚĂ PENTRU INFRASTRUCTURA ROMÂNEASCĂ
Așa cum am văzut astăzi, aglomerația poate fi inclusiv un indicator al integrării europene și, în același timp, un semnal strategic într-o piață extrem de competitivă.
Privind înainte, atât pe cer, cât și pe mare, presiunea pe capacitate va fi ridicată. Pentru București și Cluj, diferența o vor face calitatea conectivității și eficiența operațională. Pentru Constanța, avantajul strategic ține de stabilitatea geopolitică, digitalizarea operațiunilor și consolidarea legăturilor intermodale.
Pe scurt: România nu mai e doar spectator, ci joacă un rol activ în rețeaua de transport europeană, iar următorii ani vor arăta dacă putem transforma aceste câștiguri în avantaje durabile.
Alte articole
05 NOIEMBRIE 2025
29 OCTOMBRIE 2025
22 OCTOMBRIE 2025
Încă puțin
Tocmai am trimis un e-mail către tine. Confirmă abonarea prin click pe linkul din email.
