Investiții străine de capital

Tot auzim faptul că România a trecut printr-o perioadă fenomenală în ceea ce privește creșterea economică, dezvoltarea și avansul, iar pentru a confirma acest fapt trebuie doar să aruncăm un ochi la ultima decadă. 2014-2024 a fost de-a dreptul un interval în care capital never sleeps a avut un cu totul alt înțeles pentru țara noastră.

Prin urmare, astăzi în The MacRO Zone vă propunem să aruncăm un ochi asupra indicatorului care urmărește infuzia de capital străin și bineînțeles, așa cum v-am obișnuit, tendințele globale și fenomenele care influențează acest indicator.

PANORAMA

În ultimii zece ani, soldul total net al investițiilor străine directe (ISD), adică valoarea cumulată a tuturor fluxurilor monetare direcționate către România, s-a dublat.

Creșterea, de la 62 miliarde euro în 2014 la 125 miliarde euro la finalul anului 2024, a fost susținută în principal de majorarea capitalurilor proprii. ”Contabilicește” ne uităm la următoarea perspectivă:

• Capitaluri proprii (adică participațiile investitorilor în firmele din România), care au crescut cu 110%, transformându-se în motorul principal.
• Componenta datorie (împrumuturi intra-grup, credite de la companiile-mamă) a crescut cu 82%, o contribuție mai mică, dar semnificativă. 

Acest lucru înseamnă că România a atras mult mai mult capital străin, în special sub formă de participații în companii, nu doar împrumuturi. Ce vedem aici este încredere pe termen lung din partea investitorilor, nu doar finanțare temporară.

Ponderea industriei în totalul ISD a scăzut cu 11,4 puncte procentuale, de la 48,4% în 2014 la 37,1% în 2024, în favoarea serviciilor și a sectorului imobiliar, ceea ce reflectă atât transformarea structurii economiei românești, cât și ajustarea strategiilor investitorilor străini.

FLUX NET ISD
Evoluție 2014 - 2024 MLD | EUR

2024, O CORECȚIE

ISD în România în anul 2024 au reflectat cu acuratețe atât contextul internațional, cât și particularitățile structurale ale economiei locale. Fluxul net de ISD a atins valoarea de 5,6 miliarde euro, în scădere cu 17% față de anul precedent, ceea ce a readus nivelul investițiilor la valorile din perioada prepandemică. Această contracție nu este un fenomen izolat, ci se înscrie într-o tendință globală de temperare a fluxurilor de capital, pe fondul incertitudinilor geopolitice, al intensificării protecționismului și al vulnerabilităților interne.

Structura fluxului net de ISD din 2024 a fost dominată de profitul reinvestit, care a însumat 3,1 miliarde euro. Aportul la capitalurile proprii a fost de 1,5 miliarde euro, iar instrumentele de natura datoriei au ajuns la 1 miliard euro, marcând o inversare de trend față de 2023, când această componentă era negativă.

UNDE SE DUC BANII?

SECTORIAL
3 domenii au concentrat 77% din fluxul net de ISD:

• intermedieri financiare și asigurări (1,63 miliarde euro)
• industrie (1,42 miliarde euro)
• comerț (1,27 miliarde euro)

În industrie, cea mai mare parte a investițiilor s-a orientat către energie electrică, gaze și apă (856 milioane euro), care a devansat industria prelucrătoare (212 milioane euro), liderul din anul precedent. Metalurgia a consemnat cele mai mari ieșiri de capital (-283 milioane euro), în timp ce sectorul construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare a revenit pe plus, cu o creștere de 651 milioane euro, după un an negativ. Această evoluție a fost determinată în principal de reluarea creditării intra-grup, reflectând adaptarea grupurilor multinaționale la contextul internațional dominat de incertitudini.

TERITORIAL
Din perspectivă teritorială, concentrarea investițiilor a arătat așa:

• Regiunea București-Ilfov puternic accentuată, 65,4% din soldul total (81,8 miliarde euro)
• Regiunile Centru (8,3%), Vest (7%) și Nord-Vest (6,4%) sunt la mare distanță
• Regiunile Nord-Est (2,3%) și Sud-Vest Oltenia (1,9%) rămân slab reprezentate

Cu toate că Bucureștiul domină detașat, cu un sold de 69,2 miliarde euro, urmat de Ilfov (11,3 miliarde euro), Timiș (5,7 miliarde euro) și Cluj (3,2 miliarde euro), în ultimul an, cele mai mari creșteri relative ale soldului ISD s-au înregistrat în județele Bihor (+39,1%) și Harghita (+26,3%).

⭐ Vestea bună?
15 județe au depășit pragul de 1 miliard euro sold ISD la final de 2024.

DE UNDE VIN BANII?

INVESTITORI FINALI
Sau, mai exact, țările care dețin controlul asupra capitalului investit:

1. Germania: 18,7 miliarde euro (14,9% din soldul ISD)
2. Austria: 14,1 miliarde euro (11,3%)
3. Franța: 12,9 miliarde euro (10,3%)
4. SUA: 8,3 miliarde euro (6,7%)
5. Italia: 7,2 miliarde euro (5,8%)

INVESTITORI IMEDIAȚI
Ori țările prin care ajunge capitalul în România:

1. Țările de Jos: 25,2 miliarde euro (20,2% din soldul ISD)
2. Germania și Austria: 16,5 miliarde euro (13,2%)
3. Cipru și Franța: 8,6 miliarde euro (6,9%)
4. Italia: 7,2 miliarde euro (5,8%)

Primele șase țări dețin peste jumătate din soldul ISD, iar primele zece aproape 70%, ceea ce indică o concentrare semnificativă a capitalului străin.

ROUND-TRIPPING 

Un fenomen distinct îl constituie investițiile directe în străinătate realizate de rezidenții români (IDS). În 2024, fluxul net de IDS a depășit 860 milioane euro, de peste două ori mai mult decât în 2023, iar soldul total a ajuns la 7,8 miliarde euro (+18,2% față de anul precedent).

Cele mai frecvente destinații inițiale sunt Țările de Jos (1,54 miliarde euro, 19,8%), Cipru (1,54 miliarde euro, 19,7%) și Republica Moldova (469 milioane euro, 6%). Totuși, analiza destinației finale arată că peste jumătate din acest capital (4,16 miliarde euro, 53,4%) revine în România sub formă de investiții străine directe, fenomen cunoscut sub denumirea de round-tripping.

Practic, capitalul românesc este exportat și reimportat prin entități externe, ceea ce creează impresia de atragere de ISD, dar distorsionează percepția asupra gradului real de internaționalizare a economiei.

IMPACT

Privind înainte, este de așteptat ca tendința de temperare a fluxurilor ISD să continue pe termen scurt, în contextul incertitudinilor globale și al presiunilor fiscale interne. Totuși, România rămâne atractivă pentru investiții, mai ales în sectoare cu potențial de creștere precum digitalizarea, energia verde, agricultura, serviciile cu valoare adăugată și infrastructura.

Pentru a valorifica aceste oportunități, strategia națională ar trebui să urmărească diversificarea geografică a ISD, stimularea proiectelor greenfield și a investițiilor cu impact tehnologic, precum și creșterea ratei de reinvestire a profiturilor.

Pe termen mediu (2025–2028), fluxurile ISD vor fi influențate de trei transformări majore:

1. Tranziția energetică și reindustrializarea verde, care vor intensifica investițiile în gaze, regenerabile și nuclear.
2. Near-shoring european, ce poate atrage lanțuri industriale relocate din Asia.
3. Digitalizarea accelerată, în special în IT, servicii financiare și automatizare industrială.

Dacă România reușește să stabilizeze politica fiscală și să accelereze investițiile publice în infrastructură, fluxurile ISD pot reveni la 6–8 miliarde euro anual, consolidând poziția țării ca economie regională emergentă de importanță strategică.

PE VIITOR

Dacă România va reuși să capitalizeze pe avantajele sale comparative, și anume forță de muncă calificată, poziție geostrategică, apartenență la UE, respectiv să reducă vulnerabilitățile structurale, partea de investiții poate reveni pe o traiectorie ascendentă, cu accent pe calitate și sustenabilitate, nu doar pe volum.

O astfel de abordare ar consolida rolul ISD ca motor al modernizării economiei românești și ar contribui la reducerea disparităților regionale și la creșterea rezilienței economice pe termen lung. Pe termen scurt, România rămâne atractivă pentru investiții datorită poziției strategice, accesului la piața UE, potențialului energetic și rolului logistic emergent în regiunea Mării Negre.

Reinvestirea profitului este esențială pentru consolidarea capitalului autohton, creșterea productivității și susținerea proiectelor pe termen lung, motiv pentru care stimularea acestui comportament prin politici fiscale și instrumente dedicate trebuie sa devina o prioritate. Reinvestirea profitului are un efect multiplicator asupra PIB, deoarece stimulează formarea brută de capital fix, crește capacitatea de producție și generează locuri de muncă. Prin direcționarea câștigurilor către extinderea și modernizarea activităților, companiile își îmbunătățesc productivitatea și eficiența, ceea ce consolidează competitivitatea pe piețele externe.