Rating-ul României

Am văzut, până acum, că agențiile de rating sunt ca niște ”arbitri” ai credibilității financiare care evaluează constant capacitatea unui stat de a-și plăti datoriile. Aceste evaluări influențează direct costurile de finanțare, percepția investitorilor și, după cum am văzut recent, au impact în economia reală.

Altfel spus, ratingul de țară pentru piețele internaționale, este asemenea reputației unei persoane: greu de construit, ușor de pierdut.

Tocmai din acest motiv, astăzi, la The MacRO Zone, vom prezenta exact care este punctul din care am pornit și unde se află România acum.

RATING-URILE ROMÂNIEI  

Evoluție 1996-2024 

CE SPUN ACUM AGENȚIILE DE RATING? 

Toate cele trei agenții au avertizat asupra riscurilor fiscale și politice care ar putea duce la o retrogradare a României. Overview-ul situației actuale:

CE ÎNSEAMNĂ "BBB-" ȘI ”BAA3”?  

Ambele sunt niveluri minim acceptate în categoria investment grade. O retrogradare cu un singur nivel ar plasa România în categoria non-investment grade („junk”), cu efecte directe în economie.

Iar după cum am văzut în episodul trecut, menținerea în categoria investment grade este extrem de importantă, deoarece acest statut permite țării noastre să se împrumute la costuri mai bune și menține țara eligibilă pentru anumite categorii de investitori (care datorită profilului lor nu pot investi decât în țări din categoria investment grade).

THE DAY AFTER TOMORROW   

Într-o piață cu lichiditate incertă și investitori instituționali cu un apetit scăzut la risc, ratingul de țară se transformă într-o declarație de încredere. România mai are o fereastră scurtă de timp, dar, cu fiecare avertisment din partea agențiilor, presiunea crește.

Menținerea statutului de investment grade va depinde de acțiuni concrete precum reformele fiscale, stabilitatea politică și o traiectorie clară de consolidare bugetară.