Investițiile, motor de creștere economică

Există două feluri de a crește o economie. Unul e ca o sărbătoare care durează cât țin banii din buzunar: consumi, te bucuri, iar a doua zi rămâi cu factura, sună cunoscut? Celălalt e ca o investiție în propria curte, plantezi un pom care, deși nu dă roade imediat, în timp, îți va ține umbră și îți va da fructe ani de zile.

România a crescut mult timp pe primul model: salarii din ce în ce mai mari, consum mai mare, cerere internă în continuă expansiune. A funcționat, pe termen scurt, iar acum cu toții ne facem griji despre cum vom plăti factura, pentru că o economie care crește mai ales prin consum riscă să acumuleze dezechilibre: inflație, importuri tot mai mari, deficit extern și, bineînțeles, dobânzi.

Vestea bună e că, în ultima vreme, vedem că România a început să se reechilibreze și să se sprijine ușor pe cel de-al doilea model: investițiile. Azi, la The MacRO Zone , ne propunem să facem o analiză a acestei schimbări și să înțelegem de ce contează atât de mult un shift de model economic, respectiv unde se situează România în Europa.

TRECEREA LA UN NOU MODEL ECONOMIC

Pe parcursul timpului, am mai subliniat această idee: România își va baza creșterea în anii următori mai mult pe investiții și mai puțin pe consum. Este un model mai sănătos pentru economie deoarece investițiile creează active productive, nu doar cerere imediată.

• Capitalul economiei crește. O fabrică cu echipamente noi, un drum nou-construit sau o firmă cu software performant pot produce mai mult și mai eficient în anii următori.
  
  
• Tehnologia intră în economie prin investiții, nu prin consum, deoarece atunci când cumperi un utilaj modern, cumperi și know-how-ul din spatele lui.
  
  
• Productivitatea muncii crește. Același angajat produce mai mult cu infrastructură și echipamente mai bune.

Investițiile au efect de multiplicare, deoarece un șantier generează cerere pentru materiale, transport, proiectare, finanțare și muncă specializată, toate simultan. În același timp, investițiile bine calibrate pot contribui la reducerea decalajelor regionale, la atragerea investițiilor străine directe și la consolidarea bazei de export.

INVESTIȚIILE, PROCENT DIN PIB

Consumul poate accelera PIB-ul rapid, dar, într-o economie cu ofertă internă limitată, se transformă ușor în inflație și importuri mai mari. Investițiile, pe de altă parte, cresc oferta internă și reduc exact aceste constrângeri structurale.

Într-o analiză comparativ europeană, formarea brută de capital fix ca procent din PIB arată că o parte din resursele economiei este direcționată către acumularea de capital. Un nivel mai ridicat indică o economie aflată într-o fază de modernizare, extindere a capacității productive sau recuperare a decalajelor. Totuși, indicatorul trebuie interpretat cu atenție: un procent mare nu garantează automat eficiență. Contează calitatea investițiilor, alocarea sectorială, gradul de absorbție a fondurilor europene, capacitatea administrativă și randamentul economic al proiectelor.

FORMAREA BRUTĂ DE CAPITAL FIX – INVESTIȚII
% DIN PIB | 2025

• În 2025, formarea brută de capital fix ca procent din PIB a arătat astfel:
  • Cehia – 26,4% din PIB
  • România – 25,6% din PIB
  • Suedia – 24,9% din PIB
  • Media UE: 21,3%
    
    

• Vestea bună este că România se află în partea superioară a clasamentului european al investițiilor ca procent din PIB, situându-ne confortabil peste media UE (21.3%).
  
  
• România investește mai mult, ca procent din economie, decât majoritatea statelor membre, inclusiv decât economiile mari din vestul Europei. Pentru o țară cu decalaje încă mari de infrastructură față de media europeană (drumuri, spitale, școli, rețele energetice), acest nivel ridicat de investiții este o necesitate și totodată o confirmare a direcției.

ROMÂNIA, TREI ETAPE ÎN 10 ANI

Evoluția investițiilor românești între 2015 și 2025 spune o poveste în trei acte.

• 2015–2018: Consumul, în fața investițiilor. România pornea de la 24–25% din PIB în 2015, dar ponderea a scăzut treptat până la un minim de 21,2% în 2018. Aceasta a fost perioada marilor majorări salariale și a reducerilor de taxe. Am văzut o creștere economică alimentată artificial prin consum, nu prin capital.
  
  
• 2019–2021: Investițiile, ca stabilizator. Indicatorul a urcat din nou peste 23%. Chiar și în plină pandemie, investițiile au rămas relativ reziliente, proiectele publice și fondurile europene au continuat să susțină formarea de capital, exact când consumul era în cădere liberă.
  
  
• 2022–2025: România a revenit la aproape 25% din PIB, ajungând la 25,6% în 2025. În aceeași perioadă, consumul a fost frânat de inflație, dobânzi mari și ajustări fiscale, iar investițiile au preluat rolul de motor principal al creșterii.
  
  

NIVELURILE COMPARATIVE DE PREȚ PENTRU INVESTIȚII

În analiza macroeconomică a investițiilor este important să ne uităm și la dimensiunea prețurilor. Adică două țări pot investi același procent din PIB, dar volumul real de active obținute diferă dacă prețurile diferă.

Acest indicator exprimă nivelul prețurilor pentru investiții față de media Uniunii Europene, iar interpretarea se va face astfel:

• >100 – Investițiile sunt relativ mai scumpe decât media UE
• 100 – Media UE
• <100 – Investițiile sunt relativ mai ieftine decât media UE
  
  

Indicatorul nu măsoară calitatea investițiilor și nu trebuie interpretat ca un clasament al competitivității. El este extrem de util deoarece arată cât de mult „volum investițional” poate obține o economie pentru aceeași sumă nominală.

INDICI AI NIVELULUI PREȚURILOR PENTRU INVESTIȚII
2025

• Pentru investițiile totale (ca index), cele mai ridicate niveluri de preț în UE în 2025 au fost în:
  • Germania – 121,4
  • Luxemburg – 117,5
  • Suedia – 114,8

Aceste valori indică investiții mai scumpe decât media UE, reflectând costuri ridicate ale muncii, terenurilor, serviciilor, materialelor și implementării proiectelor.

• Cele mai scăzute niveluri de preț în UE au fost în:
  • Croația – 73,2
  • România – 75,8
  • Ungaria – 78,3

ROMÂNIA, PRINTRE CELE MAI IEFTINE PIEȚE DIN UE

Observăm că România se află astfel pe locul 26 din 27 în UE, adică a doua cea mai ieftină țară din Uniune pentru investiții totale (ca index), după Croația. Practic, nivelul prețurilor pentru investiții în România este cu aproximativ 24% sub media UE.

Această poziție are două implicații majore.

• Pentru investitori, România oferă un cost relativ scăzut al formării de capital.
• Un nivel scăzut al prețurilor arată încă diferențe de maturitate economică față de economiile vestice.
  
  

Astfel, cu circa 24% sub media europeană, cu aceeași sumă de bani, un investitor obține semnificativ mai mult „volum" în România decât în Germania sau Luxemburg.

SOFTWARE: ROMÂNIA, CEA MAI IEFTINĂ PIAȚĂ DIN UE

Ducând analiza mai departe și uitându-ne la componentele care accelerează procesul de creștere bazată pe productivitate, inovare și competitivitate, merită să evidențiem separat partea de software. Aici, România (94,2) are cel mai scăzut indice de preț din toată Uniunea Europeană, ocupând locul 27 din 27. La polul opus, Cehia are 107,0.

Acest rezultat este important pentru firme: costul relativ mai redus al software-ului poate susține digitalizarea, automatizarea și investițiile în sisteme informatice. Pentru o economie care are nevoie să crească productivitatea, acesta este un avantaj competitiv relevant.

CONSTRUCȚIILE: PRINCIPALUL AVANTAJ COMPETITIV AL ROMÂNIEI

Dacă la investiții totale România e a doua cea mai ieftină piață din UE, la construcții avantajul este și mai pronunțat.

Cele mai scumpe piețe pentru construcții (2025):

• Germania – 143,2
• Luxemburg – 130,6
• Suedia – 128,3

Cele mai ieftine:

• Croația – 60,8
• România – 62,1
• Ungaria – 65,7

Nivelul prețurilor pentru construcții în România este cu aproape 38% sub media UE. Pentru o economie care direcționează o parte mare din investiții către infrastructură, clădiri rezidențiale și lucrări inginerești, acest lucru înseamnă un singur lucru concret: pentru aceeași sumă de bani, România poate construi mai mult decât o țară din vestul Europei.

Acest avantaj de cost s-a tradus deja în rezultate concrete. În 2025, sectorul construcțiilor a reprezentat aproximativ 8,6% din formarea PIB-ului României și a contribuit pozitiv, într-un an în care economia per total a avansat modest.

Este o performanță remarcabilă într-un context dificil: inflație încă ridicată, dobânzi mari, ajustare fiscală, incertitudine politică și cerere externă slabă. În timp ce alte sectoare se confruntau cu vânt potrivnic, construcțiile au demonstrat că România poate transforma avantajul de cost într-o contribuție reală la PIB.

PERFECT EXECUTION

România a făcut o schimbare de structură pe care merită să o remarcăm: de la o creștere bazată pe consum (vulnerabilă la inflație și dezechilibre externe) către o creștere bazată pe investiții (mai lentă, mai puțin spectaculoasă, dar mult mai sustenabilă pe termen lung).

Cu 25,6% din PIB formare brută de capital fix în 2025, suntem în top 3 european. Cu prețuri investiționale cu 24% sub media UE, avem un avantaj de cost pe care puține economii europene îl mai au. Provocarea reală de aici înainte nu este să investim mai mult, ci să investim mai bine: în proiecte cu randament real, cu absorbție eficientă a fondurilor europene și cu un orizont care depășește un singur ciclu electoral. Avantajul de preț ne dă o șansă rară. Calitatea execuției va decide dacă o folosim.