Inflația de acum, un puseu

Vorbim și auzim tot mai des de inflație. Sau de prețul la produse. Ori de coșul minim de consum. Care este legătura dintre ele și ce înseamnă pentru noi? Să începem cu începutul: prețul produselor și serviciilor se poate modifica oricând pentru că așa este într-o economie de piață. Atunci când creșterea este generalizată, vorbim de inflație.

Evoluția prețurilor de consum este un reper în economie pentru că are legătură cu bunăstarea populației. Având aceleași venituri, cu cât cresc prețurile, cu atât poți cumpăra mai puțin. De exemplu, dacă rata inflației este de 7%, atunci coșul de cumpărături cu tot atât mai mic decât anul anterior. Tot inflația determină companiile să acorde atenție sporită gestionării costurilor de producție, operaționale și de finanțare.

Pentru o creștere economică echilibrată, generatoare de dezvoltare, stabilitatea prețurilor reprezintă un ingredient fundamental. În noiembrie 2022, în România prețurile au crescut cu aproape 17%, cel mai ridicat nivel din 2003. Minimul a fost în mai 2016, când am avut o scădere cu 3,46%.

Stabilitatea prețurilor = creștere cu ritmuri anuale de circa 2%

Prin stabilitatea prețurilor se înțelege o creștere a prețurilor de consum cu ritmuri anuale de aproximativ 2%, nivelul țintă de inflație al băncilor centrale din Statele Unite ale Americii și Zona Euro. Astfel, în perioadele cu o creștere lentă a prețurilor de consum companiile alocă mai eficient resursele, iar populația poate lua decizii de consum mai bine informate. În acest context, asistăm la creșterea productivității în economie, cu impact pozitiv pentru bunăstarea populației.

Ce generează inflație?

O serie de factori din sfera cererii și ofertei în economie:

1. accelerarea cererii de bunuri și servicii;
2. intensificarea costurilor de producție;
3. excesul de ofertă de monedă în economie;
4. spirala inflație – salarii;
5. intensificarea așteptărilor cu privire la dinamica prețurilor de consum pe termen mediu.

O creștere a prețurilor de consum cu ritmuri ridicate pentru o perioadă mai lungă de timp induce costuri în economie, printre care:

1. distorsiuni în deciziile investiționale ale companiilor – când inflația persistă la un nivel ridicat firmele nu pot identifica concret dinamica cererii pe segmentul lor de activitate;
2. diminuarea puterii de cumpărare a populației, cu impact la nivelul productivității pe piața forței de muncă;
3. costurile de meniu (determinate de actualizarea prețurilor);
4. redistribuirea veniturilor, de la creditori la debitori.

Cum se calculează inflația

Inflația este calculată pe baza ponderării evoluțiilor prețurilor la bunuri și servicii, în funcție de structura anuală a cheltuielilor gospodăriilor populației – media obiceiurilor de consum.

De exemplu, în România în anul 2022 structura coșului de consum a fost următoarea:

1. produse alimentare – 33,02%;
2. bunuri nealimentare – 49,38%;
3. servicii – 17,60%.

4. Din perspectiva europeană, este foarte important să monitorizăm inflația pe indicele armonizat al prețurilor de consum – calculat pe baza unei metodologii unice pentru toate țările UE.

Pe parcursul ultimelor trimestre am asistat la creșterea generalizată a prețurilor de consum cu ritmuri în accelerare (spre cele mai ridicate din ultimele decenii), pe plan mondial, la nivel european și în sfera internă. Această intensificare a presiunilor inflaționiste a fost determinată de o serie de factori, din sfera ofertei (suprapunerea șocurilor, inclusiv cel din piața de energie), cererii (relansarea economică post-pandemie) și geo-politici (evenimentele din Ucraina și consecințele acestora).

De exemplu, conform datelor Fondului Monetar Internațional (FMI) prețurile internaționale la energie au crescut cu un ritm mediu anual de 99,6% în 2021 și cu o rată medie anuală de 70,4% în perioada ianuarie – noiembrie 2022. Evoluția nu a fost determinată de o creștere semnificativă a cererii de energie, ci de consecințele pandemiei – tranziția spre un nou model economic, bazat pe consumul de energie predominant din surse regenerabile. În acest context, guvernele au implementat măsuri pentru contracararea evoluțiilor din piața de energie, inclusiv pe plan intern, acestea fiind recent prelungite până în primăvara anului 2025.

Totodată, cotațiile internaționale la țiței au crescut cu ritmuri medii anuale de aproximativ 70% în 2021, respectiv 40% în 2022.

De asemenea, prețurile internaționale la alimente s-au majorat cu 26,1% an/an în medie în 2021 și cu 15,2% an/an în medie în intervalul ianuarie – noiembrie 2022.

La nivelul economiei reale am asistat la continuarea relansării post-pandemie în ultimele trimestre, evoluție influențată de o serie de factori, inclusiv nivelul redus al costurilor reale de finanțare (ratele nominale de dobândă ajustate cu inflația), dar și excesul de economisire acumulat în trimestrele în care erau în vigoare restricții sanitare.

Prețurile de consum au crescut cu medii anuale în accelerare în 2022

În acest context, prețurile de consum au crescut cu ritmuri medii anuale în accelerare în 2022, spre cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii:

• Statele Unite (prima economie a lumii, cu un PIB nominal de peste 25,7 trilioane dolari în trimestrul III 2022): prețurile de consum au urcat cu un ritm mediu anual de 8% în 2022, în accelerare de la 4,7% în 2021.

• Zona Euro: prețurile de consum s-au majorat în 2022 cu 8,4% an/an în medie, în accelerare de la 2,6% an/an în medie în 2021.

• România: prețurile de consum (pe indicele armonizat UE) au crescut cu 12% an/an în medie în 2022, în accelerare de la 4,1% an/an în 2021.

Pe standarde românești, prețurile de consum au urcat cu 13,8% an/an în medie în 2022: prețurile la bunuri alimentare, mărfuri nealimentare și tarifele la servicii s-au majorat cu 15,69%, 14,74%, respectiv 7,75%.

Dacă excludem dinamica componentelor volatile (a căror evoluție este influențată de factori care nu au legătură cu mecanismul cerere/ofertă) prețurile de consum au crescut în 2022 cu ritmuri mult mai lente: 6,2% în SUA, 3,9% în Zona Euro și 5,7% în România (date pentru perioada ianuarie – noiembrie).

În contextul amplificării presiunilor inflaționiste băncile centrale au reacționat prin creșterea agresivă a ratelor de dobândă de politică monetară în intervalul ianuarie – decembrie 2022: de la (0% -0,25%) la (4,25% - 4,5%) în SUA, de la 0% la 2,5% în Zona Euro, respectiv de la 1,75% la 6,75% în România.

Spre finalul anului trecut am asistat la ajustări ale cotațiilor internaționale la materii prime și la acumularea de semnale de deteriorare în sfera activității economice, pe plan mondial, în sfera europeană și la nivel național. Prin urmare, dinamica anuală a prețurilor de consum a schimbat tendința de la finalul anului trecut, de la una de accelerare la una de decelerare, evoluție influențată și de impactul deciziilor de politică monetară din ultimele trimestre.

Estimări de temperare

Intensificarea presiunilor inflaționiste în ultimele luni nu poate avea un caracter persistent pentru că nu am asistat la creșterea puternică a vitezei de circulație a banilor. A fost mai degrabă un puseu inflaționist, determinat de confluența factorilor din sfera ofertei, a cererii și de natură geo-politică.

Previziunile macroeconomice indică perspective de temperare pronunțată pentru dinamica anuală a prețurilor de consum în , 2023 și 2024, pe fondul disipării impactului șocurilor din sfera ofertei, ajustărilor din economie și deciziilor de politică monetară din ultimele trimestre.

Bloomberg indică pentru SUA decelerarea dinamicii anuale a prețurilor de consum de la 8% în 2022 la 4% în 2023 și 2,5% în 2024.

În Zona Euro prețurile de consum ar putea crește cu ritmuri medii anuale în temperare de la 8,4% în 2022 la 6% în 2023, respectiv 2,3% în 2024.

În scenariul revizuit pe economia României prețurile de consum (pe indicele armonizat UE) ar putea crește cu rate medii anuale în temperare de la 12% în 2022, la 8,5% în 2023, respectiv 4,3% în 2024. Semne bune anul are.

Inflația vs. rata de dobândă de politică monetară în România