Inflația: Factorul care influențează evoluția prețurilor
După evoluția din ultimii ani, inflația este temperată, menținându-se în concordanță cu evoluția economică a României. Dar pentru că evoluțiile pot fluctua, transformându-se în creșteri sau scăderi în funcție de termenul de comparație, astăzi aruncăm un ochi asupra inflației generalizate din 1993 și până la finalul anului 2024.
CE ESTE INFLAȚIA?
Inflația este creșterea generalizată și susținută a prețurilor bunurilor și serviciilor într-o economie pe o anumită perioadă de timp.
Inflația reduce puterea de cumpărare a banilor, ceea ce înseamnă că aceeași sumă de bani poate cumpăra mai puține bunuri și servicii în timp.
Inflația în România
Evoluție 1995 - 2025 % | An/An
- Vedem o scădere puternică a inflației în ultimii 30 de ani. După vârfurile istorice din anii ’90, România a reușit să stabilizeze inflația, care a revenit însă pe fondul contextului geopolitic din anul 2022.
- În prezent, inflația se află pe un trend descent, ceea ce reflectă atât măsurile BNR, cât și o temperare a presiunilor externe asupra prețurilor.
- Ținta BNR de 2.5% este probabil să fie atinsă în 2026-2027 dacă nu intervin șocuri externe.
CAUZELE INFLAȚIEI
Inflația prin cerere (”demand-pull”)
- Apare atunci când cererea depășește oferta de bunuri și servicii.
- Ex: Creșterea salariilor duce la creșterea consumului → firmele nu pot produce suficient → prețurile cresc.
Inflația prin costuri (”cost-push”)
- Apare atunci când costurile de producție cresc (ex: materii prime mai scumpe, salarii mai mari).
- Ex: Creșterea prețului petrolului determină scumpirea transportului și a altor produse.
INTERPRETAREA INFLAȚIEI
Inflația trebuie interpretată în funcție de context economic, astfel avem:
- 2-2.5% pe an – Inflație lentă, considerată favorabilă creșterii economice.
- 3-10% pe an – Inflație moderată, începe să afecteze destul de puternic economia.
- >10% pe an – Inflație excesivă, indică instabilitate economică.
- 50% pe lună – Hiperinflație, poate afecta puternic o economie.
FRAȚII INFLAȚIEI
Deflație
- Presupune o scădere a prețurilor. Deși poate suna de vis, poate fi periculoasă.
- În Japonia, în perioada 1990-2010, prețurile scădeau, iar oamenii evitau să cheltuie, ceea ce a dus la stagnare economică.
Hiperinflație
- Presupune o creștere puternică a prețurilor.
- După căderea comunismului, România a trecut prin tranziție economică. În 1993, inflația a atins un record de 317% pe an – prețurile se dublau în doar câteva luni.
STICKY INFLATION
Sau inflația persistentă se referă la o rată a inflației care rămâne ridicată pentru o perioadă îndelungată, chiar și după ce factorii care au cauzat-o inițial dispar.
În cazul în care vi se pare cunoscut termenul, aveți dreptate 😊. Cel mai bun exemplu a avut loc în perioada 2022 – 2023 în Zona Euro, după criza energetică cauzată de războiul din Ucraina. Prețurile energiei și alimentelor au crescut puternic. Chiar și după ce prețurile la energie au început să scadă, inflația a rămas ridicată.
După cum am văzut într-o perspectivă mai largă de timp, în România, inflația fluctuează, dar nu dispare din peisajul cotidian. Adaptarea politicilor economice și răspunsul pieței va determina ritmul viitor.
