Votul pro-Brexit vs. politica monetara a BCE
Evolutiile macroeconomice din perioada recenta exprima rezistenta relativa a Zonei Euro la socul indus de rezultatul referendumului britanic.
Votul pro-Brexit a venit intr-un moment in care economia Zonei Euro evolueaza la un ritm usor peste potential (conform estimarilor econometrice elaborate) si se confrunta cu o noua criza de incredere in sfera sectorului bancar.
Practic, investitorii pe pietele financiare sunt preocupati cu privire la profitabilitatea bancilor din regiune pe termen mediu, date fiind urmatoarele aspecte: presiunea in crestere din perspectiva costului de oportunitate (pe fondul nivelului minim istoric al ratelor de dobanda, chiar negativa la facilitatea depozite); procesul dificil de restructurare bilantiera (ingreunat de realitatea economica post-criza din tarile sudice ale Zonei Euro).
Rezistenta procesului de relansare economica la intensificarea provocarilor de natura structurala este determinata de politica monetara relaxata implementata de Banca Centrala Europeana.
Diminuarea ratelor de dobanda spre niveluri minime istorice si cumpararea de obligatiuni suverane si alte active (in cadrul programelor monetare neconventionale) au determinat scaderea semnificativa a costurilor de finantare in tarile membre ale Zonei Euro. In acest context, a crescut cererea pentru credite din partea sectorului privat (creditul acordat populatiei si companiilor a accelerat la 1.7% an/an in iunie). Totodata, cresterea preturilor activelor (pe fondul cererii determinate de programele BCE) a contribuit la consolidarea unui climat investitional favorabil, atat in economia financiara, dar si in economia reala.
Spre exemplu, in Germania rata de dobanda la titlurile de stat pe 10 ani prezinta valori negative dupa referendumul britanic, un soc care a determinat companiile sa reanalizeze planurile investitionale pe termen mediu-lung. Evolutiile recente ale indicatorilor PMI exprima faptul ca sectorul de servicii din Zona Euro ar putea profita din ajustarile determinate de votul pro-Brexit.
De asemenea, politica monetara relaxata implementata de Banca Centrala Europeana coroborata cu cvasi-stagnarea preturilor de consum au determinat declinul ratei reale de dobanda (ceea ce a condus la accelerarea investitiilor productive si a consumului in regiune).
Cu alte cuvinte, cererea interna din Zona Euro s-a redinamizat, determinand stabilizarea preturilor de consum.
Cu toate acestea, politica monetara relaxata implementata de Banca Centrala Europeana are impact nefavorabil pentru profitabilitatea sectorului bancar, cele mai penalizate institutii fiind cele din tarile cu exces de economisire.
Practic, se poate spune ca exista un trade-off intre eficienta politicii monetare pe termen scurt si profitabilitatea sectorului bancar, cu impact asupra finantarii economiei Zonei Euro pe termen mediu si lung.
In concluzie subliniem faptul ca este probabil ca Banca Centrala Europeana sa continue politica monetara relaxata pentru o perioada mai lunga, pentru a acomoda transformarile structurale in cazul concretizarii Brexit-ului. Cu toate acestea, entitatea ar putea reconfigura politica monetara, pentru a raspunde provocarilor determinate de profitabilitatea bancilor si de noul ciclu monetar din Statele Unite.
