Schimbarea de paradigma la nivel de politica monetara

Articolul face parte dintr-o serie de analize despre provocarile banking-ului in acest deceniu, realizate de dr. Andrei Radulescu, Director Analiza Macroeconomica, Banca Transilvania si publicate pe #BlogulBT.

Pe parcursul ultimelor decenii au fost numeroase provocari la adresa sistemului monetar-financiar international, intr-un context dominat de factori structurali si de incidenta unor socuri fara precedent - endogene si exogene.

Procesul de globalizare a continuat, iar aceasta tendinta s-a intensificat imediat dupa aderarea Chinei la Organizatia Mondiala a Comertului, precum si datorita progresului tehnologic, pe masura incorporarii Revolutiei IT si Revolutiei Digitale. Economia mondiala a crescut accentuat pe parcursul ultimelor decenii, evolutie determinata mai ales de contributia tarilor emergente si in dezvoltare - inclusiv de ascensiunea Chinei, mai puternica dupa includerea in Organizatia Mondiala a Comertului. In acest context, rolul Chinei in economia mondiala a crescut semnificativ, aspect reflectat de cresterea ponderii acestei tari in PIB-ul mondial de la 2% la inceputul anilor 1990, la 17% in prezent.

In ceea ce priveste socurile endogene si exogene, printre ele se numara declansarea Marii Recesiuni in 2007, cea mai severa criza economico-financiara mondiala de la finalul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, precum si incidenta pandemiei prin care trecem, care a venit impreuna cu o criza sanitara fara precedent in ultimul secol, la nivel mondial.

Nu in ultimul rand, dupa incidenta crizei economico-financiare - care a inceput in SUA, in 2007, cu implicatii pe termen mediu - am asistat la aparitia cryptomonedelor, dezvoltarea sistemului financiar din umbra (shadow banking) si aparitia fintech-urilor, cu consecinte atat pentru sectorul bancar, cat si pentru politica monetara.

In pofida acestor modificari de amploare intr-o perioada relativ scurta de timp, de doua decenii, a tendintei de depreciere pentru cursul real al dolarului american si cresterii semnificative a ponderii datoriei publice in PIB in SUA spre niveluri record, arhitectura sistemului monetar-financiar international a ramas neschimbata, continuand sa fie dominata de dolarul american.

Programe monetare neconventionale fara precedent & cresterea activelor bancilor

Am remarcat  modificarea de paradigma la nivelul politicii monetare dupa incidenta Marii Recesiuni si mai ales dupa declansarea pandemiei de coronavirus. Ce inseamna acest lucru:

• Practic, bancile centrale din principalele economii ale lumii au lansat programe monetare neconventionale fara precedent, pentru a contribui la stabilizarea perceptiei de risc, contracararea fragmentarii la nivelul sistemului financiar si persistenta costurilor de finantare la niveluri reduse, aspect fundamental pentru relansarea economica in urma unor socuri fara precedent (o criza financiara, cea mai severa de la finalul celui de-Al Doilea Razboi Mondial si o criza sanitara fara precedent in ultimul secol la nivel planetar).
• Activele bancilor centrale din SUA si Zona Euro au crescut semnificativ dupa 2007 si mai ales dupa declansarea pandemiei. Intre finalul lunii februarie 2020 si sfarsitul lunii septembrie 2021, activele totale ale bancii centrale din SUA au urcat cu peste 100%, la aproximativ 8,5 trilioane dolari, iar activele totale ale bancii centrale din Zona Euro s-au majorat cu peste 75%, la 8,3 trilioane euro.
  
  

Evolutia activelor bancilor centrale din SUA si Zona Euro

Surse: Rezerva Federala din SUA (FED) si Banca Centrala Europeana (BCE)

Efectele programelor monetare internationale

• Aceste programe monetare neconventionale fara precedent implementate de bancile centrale din principale economii ale lumii s-au resimtit intr-o masura mai mica la nivelul economiei reale. Esteadevarat ca au contribuit la stabilizarea perceptiei de risc investitional, aspect fundamental pentru relansarea economica, aspect reflectat si de tendinta descrescatoare pentru viteza de circulatie a banilor (spre niveluri minime istorice).
• Pe de alta parte, aceste programe s-au reflectat mai puternic la nivelul pietei financiare si pietei imobiliare, atat in SUA si Zona Euro, cat si la nivel mondial, aspect evidentiat de cresterea puternica a indicilor bursieri si preturilor activelor imobiliare. De exemplu, preturile caselor din principalele 20 zone metropolitane din SUA au crescut cu 20% an/an in iulie, un ritm record, superior celor inregistrate inainte de incidenta Marii Recesiuni.
• De asemenea, dupa declansarea crizei financiare din 2007 am asistat atat la intensificarea puternica a gradului de reglementare la nivelul sistemelor financiar-bancare pentru a evita o noua degringolada pe termen mediu, cat si la interventia agresiva a statului in economie, atat in tarile dezvoltate, cat si in statele emergente si in dezvoltare. Acest lucru a determinat cresterea semnificativa a raportului datorie publica/PIB spre niveluri record in prezent.

As mentiona programul de cumparare de active bancare implementat de Administratia Obama dupa declansarea crizei financiare, dar mai ales amplele programe derulate de guvernele tarilor lumii dupa incidenta pandemiei.

Impuls fiscal dupa incidenta pandemiei de coronavirus

Sursa: Fondul Monetar International (FMI)

Pe de alta parte, incidenta celor doua socuri (criza financiara si cea sanitara) a determinat cresterea ratei de economisire la nivelul populatiei.   

Rata de economisire la nivelul populatiei (SUA vs. Zona Euro)

Sursa: Bloomberg

Daca e sa ma refer la companii, profitul  acestora  a crescut  semnificativ in ultimele decenii spre niveluri record. Evolutia a fost influentata de cresterea economiei mondiale si de climatul pozitiv din sfera economiei financiare.

Profit companii SUA (trilioane dolari)

Sursa: Bloomberg

Cauze si efecte

Aspectele mentionate in acest articol au contribuit la modificari structurale in sfera sectorului bancar (mondial si european, inclusiv cel din Romania) pe parcursul ultimilor ani, prin:

• acumularea unui exces de lichiditate fara precedent, ceea ce reprezinta un cost de oportunitate pentru sectorul bancar;
• intensificarea gradului de reglementare;
• renuntarea la operatiuni complexe (cu grad ridicat de risc) si accentul pe activitatea de creditare cu un grad ridicat de prudenta;
• consolidarea bazei de capital;
• accentul pe digitalizarea serviciilor financiar-bancare.

Urmatoarele articole despre provocarile banking-ului in acest deceniu vor fi despre:

• Excesul de lichiditate in acumulare la nivelul sectorului bancar
• Structura activelor sistemului bancar – evolutii in Zona Euro
• Evolutii structurale in sfera sectorului bancar din Romania dupa Marea Criza Financiara
• Perspective pentru sectorul bancar