Excesul de lichiditate in acumulare la nivelul sectorului bancar

Articolul acesta face parte dintr-o serie de analize despre provocarile banking-ului in acest deceniu, realizate de dr. Andrei Radulescu, Director Analiza Macroeconomica, Banca Transilvania si publicate inclusiv pe Blogul BT.

Una din provocarile cu care se confrunta sectorul bancar mondial si european in prezent este reprezentata de acumularea unui nivel ridicat de exces de lichiditate, ceea ce reprezinta un cost de oportunitate pentru banci, mai ales in contextul nivelului redus la ratelor de dobanda. Evolutia este determinata de o serie de factori:

1. nivelul ridicat al ratei de economisire a populatiei (la maxime istorice, imediat dupa declansarea pandemiei, aspect evidentiat in graficul urmator), sustinut si de climatul pozitiv din sfera pietei imobiliare (cresterea preturilor activelor imobiliare, cu impact din perspectiva efectului de avutie);
2. tendinta ascendenta pentru rezultatele financiare ale companiilor la nivel mondial, in contextul proceselor de crestere si dezvoltare din sfera economiei reale, dar si a incorporarii progresului tehnologic si operatiunilor de consolidare (prin fuziuni si achizitii);
3. gradul ridicat de reglementare (implementarea Basel III), care a avut impact din perspectiva activitatii de creditare (prudenta fara precedent, pentru a evita un nou episod de ajustare, similar cu cel generat de declansarea Marii Recesiuni);
4. climatul pozitiv din sfera pietei financiare si intensificarea gradului de inovare financiara (inclusiv dezvoltarea sectorului bancar din umbra), factori care au determinat companiile sa se orienteze spre surse de finantare non-bancara;

Astfel, rata de economisire la nivelul populatiei a crescut semnificativ atat in SUA (prima economie a lumii, cu o pondere de 25% din PIB-ul mondial), cat si in Europa, spre niveluri record, dupa incidenta pandemiei coronavirus, persistand la niveluri ridicate dupa eliminarea restrictiilor introduse pentru contracararea crizei sanitare.

Rata de economisire la nivelul gospodariilor populatiei

Sursa: Bloomberg

Totodata, profitul companiilor s-a ameliorat semnificativ pe parcursul ciclului economic post-criza (pana la declansarea pandemiei), evolutie sustinuta de cresterea economiei reale (Romania a fost campioana proceselor de crestere, dezvoltare si convergenta pe parcursul ultimelor decenii), precum si de nivelul ridicat al raportului profit brut din exploatare / valoare adaugata bruta (in Romania, cu mult peste media Uniunii Europene).

Astfel, in Romania raportul dintre profitul operational brut si valoarea adaugata bruta a consemnat un nivel mediu de 55,7% in perioada 2009-2019, superior celor inregistrate in Polonia (49,1%), Germania (40%), Zona Euro (39,8%), Uniunea Europeana (40,4%) si SUA (32,9%).

Raportul profit operational brut / valoare adaugata bruta

Sursa: Eurostat

Pe de alta parte, creditarea neta a companiilor nefinanciare - ca procent din valoarea adaugata bruta -a inregistrat niveluri reduse in cadrul ciclului economic post-criza, diminuandu-se semnificativ in Romania in anul 2019.

Raportul creditare neta / valoare adaugata bruta companii nefinanciare

Sursa: Eurostat

Raportul credite-depozite din sectorul bancar a scazut semnificativ pe parcursul ultimelor trimestre (indeosebi dupa incidenta pandemiei).

In SUA (cu un PIB nominal de 20,9 trilioane dolari in 2020), raportul credite-depozite la nivelul tuturor bancilor comerciale din sistem este  la aproximativ 90%, minim istoric, cel putin din anii 1970 pana in prezent, perioada pentru care sunt disponibile date de la Rezerva Federala.

Raportul credite – depozite total banci comerciale din SUA

Sursa: BT pe baza datelor Rezervei Federale (FED)

In Zona Euro, raportul credite-depozite s-a diminuat cu 7,1 puncte procentuale intre finalul anului 2019 si sfarsitul lunii iunie 2020, la 95%, nivel minim istoric.

Nu in ultimul rand, in Romania, raportul credite-depozite a inregistrat o tendinta puternic descendenta pe parcursul ultimilor ani, spre un nivel de 69% la finalul semestrului I 2021 (in diminuare cu 4,2 puncte procentuale fata de cel consemnat in decembrie 2019), aspect evidentiat in graficul de mai jos.

Raportul credite / depozite sistemul bancar din Zona Euro

Sursa: Banca Centrala Europeana, Banca Nationala a Romaniei

Ca o concluzie a acestei analize, subliniem faptul ca excedentul de lichiditate permite bancilor din Romania creditarea economiei reale, dar o serie de factori extrinseci sectorului bancar sunt responsabili de nivelul redus al creditarii:

• nivelul ridicat al creditului comercial (o sursa traditionala de finantare a companiilor din Romania);
• numarul ridicat al companiilor care nu sunt bancabile (conform analizei publicata de BNR la final de 2019 peste 244 mii firme, 35,4% din total,  aveau capitaluri proprii sub limita reglementata, iar 97% din acestea aveau capitaluri proprii negative);
• preferinta companiilor multinationale pentru finantare de la companiile-mama sau banci din afara Romaniei;
• gradul redus de dezvoltare la nivelul pietei de actiuni si pietei de obligatiuni corporate, cu toate ca in perioada recenta se observa progrese;
• cresterea rolului finantarii prin intermediul fondurilor europene in cadrul ciclului economic postc-criza, tendinta care va continua sa se manifeste si in ciclul economic post-pandemie.

Citeste si despre Schimbarea de paradigma la nivel de politica monetara, semnat de Andrei Radulescu, BT.

Urmatoarele articole despre provocarile banking-ului in acest deceniu vor fi despre:

• Structura activelor sistemului bancar – evolutii in Zona Euro
• Evolutii structurale in sfera sectorului bancar din Romania dupa Marea Criza Financiara
• Perspective pentru sectorul bancar