Dacă ceva este prea bun pentru a fi adevărat... Despre deepfake

Persoanele rău intenționate din online sunt printre primele care adoptă noua tehnologie pentru a-și perfecționa metodele de înșelătorie. Printre tehnologiile de azi este și Inteligența Artificială (AI) care, utilizată în acest sens, a dus la crearea unei noi metode de înșelăciune, cunoscută drept deepfake.

Ce înseamnă deepfake?

Deepfake este tehnologia care le permite persoanelor rău intenţionate să ducă falsificarea informațiilor la următorul nivel prin generarea de videoclipuri cu persoane care fac și spun anumite lucruri, chiar dacă acestea NU le-au făcut sau NU le-au spus niciodată.

Recent, Poliția Română, în parteneriat cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și Asociația Română a Băncilor, au tras un semnal de alarmă asupra fraudelor legate de investiții financiare care utilizează, printre alte metode, și tehnologia deepfake.

În ultimul timp, atacatorii folosesc intens rețelele de social media (Facebook, Instagram, LinkedIn, Tik Tok, Threads, YouTube) ca metodă de propagare a unor tentative de fraudă cu propuneri false de investiții. Pentru a fi cât mai convingători, atacatorii se folosesc de conturi sau pagini de social media compromise, ori nou create, de pe care lansează reclame sponsorizate, care includ clipuri alterate cu tehnologia deepfake și construite într-o manieră în care personajele din clip par că promovează un „program național de îmbogățire”.

Cum funcționează ”Programul Național de Îmbogățire”?

• Pentru a fi cât mai convingători și a crește rata de succes, atacatorii se folosesc de imaginea unor persoane cunoscute din România (vedete, oameni de afaceri, jurnaliști etc.), care îndeamnă potențialele victime la acțiune.
• Se foloseşte imaginea unor companii cunoscute pentru a fi mai ușor de câștigat încrederea potențialelor victime cu privire la legitimitatea ofertei de nerefuzat (câștiguri imediate foarte mari prin cumpărarea de acțiuni care vor genera dividende de zeci de mii de lei). În momentul de față, cele mai multe companii, a căror imagine este folosită, fără drept, sunt din domeniul energetic.
  
  

Cum rămânem în siguranță?

• Suntem vigilenți atunci când suntem pe social media. Apelăm la gândirea critică și încercăm să trecem prin propriile noastre filtre informațiile care ne sunt livrate.
• Verificăm informațiile legate de pagină sau contul care promovează astfel de capcane. Putem face aceste lucruri fiind atenți la informații precum data la care o pagină a fost creată sau data din care pagina și-a început activitatea. Un instrument util în astfel de situații este și Biblioteca de reclame realizată de compania Meta prin care se poate verifica veridicitatea unei reclame.
• Revizuim informațiile care au ajuns la noi. În cazul fraudelor de tip Fraude cu Investiții sau Investment Frauds accesăm dintr-o nouă filă a motorului de căutare site-al Autorității de Supraveghere Financiară – ASF pentru a verifica ofertanții autorizați.
• Suntem atenți la corectitudinea textului sau a mesajului video. Dacă anumite sintagme par că nu sunt corecte acesta poate fi un semn clar că reclama este un deepfake. Uneori atacatorii folosesc instrumente de traducere automată care inevitabil generează erori în limba în care comunică.
• Suntem atenți la calitatea imaginii și la video-urile distorsionate sau care nu par naturale. Câteva indicii în acest sens sunt sincronizarea necorespunzătoare a buzelor vorbitorilor cu textul pe care îl relatează, clipitul nefiresc, mișcările artificiale sau bizare, umbre lipsă și iluminare nefirească. Aceste semnale fac parte din efectul ”uncanny valley” în care creierul nostru își dă seama că un video este nefiresc.
• Analizăm critic conținutul. În cazul în care mesajul, fie text, fie video este unul șocant sau important căutăm și o altă sursă de informare. De obicei, în aceste cazuri, mass-media va raporta aceste lucruri. Dacă nicio sursă de încredere nu tratează acest subiect, sunt șanse mari ca acest conținut să fie o înșelătorie.
• Evităm accesarea link-urilor din astfel de postări sponsorizate care oferă oportunități rapide de îmbogățire sau de economisire. Dacă ceva este pre bun pentru a fi adevărat probabil că exact așa este.
• Suntem atenți la mesajele alarmiste care ne invită să efectuăm rapid o acțiune.
• Avem grijă de cei din jurul nostru. Sunt persoane în mediul online care au un grad de vulnerabilitate mai mare decât noi atunci când vine vorba despre astfel de înșelătorii, astfel revine în sarcina noastră să contribuim la un mediu mai sigur prin raportarea postărilor de fraudă.
• NU furnizăm sub nicio formă date personale sau de contact pentru a ne înscrie în programe-capcană de îmbogățire rapidă.
• NU introducem și NU trimitem niciodată date bancarecum este numărul de card, data de expirare a cardului, codul CVV sau CVC.
  • În cazul în care am introdus date bancare, sunăm banca la care suntem clienți. Pentru clienții BT, numărul de contact este 0264 308 028.
  • În cazul în care am fost păgubiți, depunem o plângere la Poliția Română și notificăm DNSC (telefon 1911 sau alerts@dnsc.ro).

Ne dorim să te știm în siguranță și suntem aici pentru a te ajuta. Tocmai din acest motiv am creat pagina #SigurantaOnline pe care te invităm să o accesezi, ori de câte ori ai nevoie de încă câteva informații despre siguranța datelor tale și a banilor tăi. Dar nu uita, #SigurantaOnline este o muncă de echipă, așa că încă o dată te invităm să...

Stai un pic înainte de click 😉!

Surse:

• Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC)
• Asociația Română a Băncilor (ARB)