Corola stabilitatii macro-financiare – provocari pentru 2016
Dupa cum am argumentat intr-o analiza recenta, 2015 a fost cel mai bun an economic pentru Romania de dupa 1989.
Acest aspect nu ar fi fost posibil fara consolidarea stabilitatii macro-financiare, un bun public cu importante valente pentru dinamica unei economii din perspectiva termenului mediu lung.
Evolutiile din 2015 ale mai multor indicatori confirma faptul ca acest an a fost cel mai bun de dupa schimbarea regimului in 1989 si din perspectiva stabilitatii macro-financiare.
Ne referim aici la contributia echilibrata factorilor de productie la dinamica PIB potential in anul care se incheie: conform estimarilor macro-econometrice elaborate contributia factorului munca a atins maxime istorice (0.7 puncte procentuale), iar contributia productivitatii totale a factorilor de productie a consemnat cel mai bun nivel din 2007 (1.1 puncte procentuale); factorul capital a contribuit cu 1.1 puncte procentuale.
Totodata, avem in vedere absenta presiunilor inflationiste (preturile de consum traverseaza o perioada temporara de scadere an/an, determinata de reducerea TVA la alimente si servicii de alimentatie), consolidarea deficitului de cont curent in jurul minimelor istorice (0.6% din PIB in perioada ianuarie-octombrie), scaderea datoriei externe totale (sub pragul de 60% din PIB, pentru prima oara din 2008), evolutiile din sfera finantelor publice (excedent bugetar de 1.28% din PIB in perioada ianuarie-octombrie), declinul ratei creditelor neperformante (la 12.3% in septembrie), rezultatul agregat pozitiv din sectorul bancar dupa pierderea record din 2014.
Intarirea stabilitatii macro-financiare pe plan intern in 2015 a contribuit la declinul costurilor de finantare in economie catre minime istorice (cu impact pozitiv pentru creditare), relansarea investitiilor straine directe (crestere cu 13.2% an/an in perioada ianuarie-octombrie), redinamizarea investitiilor productive in economie (avans cu 6.8% an/an la noua luni).
Trebuie insa mentionat faptul ca, in ciuda ameliorarii stabilitatii macro-financiare in acest an, reformele structurale au tergiversat. Mai mult, la nivel de politica fiscal-bugetara si politica de venituri au fost luate unele masuri care risca sa striveasca corola stabilitatii macro-financiare, mai ales in contextul macro-financiar global fragil, caracterizat prin intensificarea divergentelor de politica monetara (FED vs. BCE).
Spre exemplu, imediat dupa publicarea Proiectului Bugetului de Stat pe 2016 piata financiara a reactionat nefavorabil: costul finantarii statului a crescut cu aproximativ 20 puncte baza, la 3.74% (nivelul maxim de la jumatatea lunii septembrie), iar leul s-a depreciat in raport cu moneda unica europeana (catre nivelul minim de la inceputul anului 2014).
Practic, piata avertizeaza cu privire la intensificarea recenta a riscurilor privind traiectoria stabilitatii macro-financiare, dupa mai multi ani de ameliorare/consolidare. Ne referim aici la deteriorarea balantei comerciale, dar mai ales la perspectiva cresterii semnificative a deficitului bugetar structural (conform Proiectului Bugetului de Stat pe 2016 acesta ar putea creste cu doua puncte procentuale fata de 2015, la 2.73% din PIB).
In acest context, subliniem faptul ca deteriorarea stabilitatii financiare va conduce la cresterea costului finantarii, cu impact asupra performantei economiei pe termen mediu. Din aceasta perspectiva consideram drept provocare de politica economica pentru Romania in 2016, fundamentala din perspectiva stabilitatii macro-financiare, implementarea de reforme structurale care sa contracareze presiunile de deteriorare a componentei structurale a deficitului bugetar. In caz contrar, economia interna risca sa-si piarda increderea pietei financiare, cucerita cu eforturi fara precedent pe parcursul ultimilor ani.
