Bulgaria si Croatia au intrat in Mecanismul ratelor de schimb (ERM II)
Pe 10 iulie ministrii de finante din tarile membre ale Zonei Euro, Presedintele Bancii Centrale Europene, ministrul de finante si guvernatorul bancii centrale din Danemarca au ajuns la un acord cu ministrii de finante si guvernatorii bancilor centrale din Bulgaria si Croatia pentru includerea acestor tari in Mecanismul ratelor de schimb (ERM II), anticamera Zonei Euro.
Aceasta etapa reprezinta cel mai important pas pentru aderarea la Zona Euro, eveniment care ar putea avea loc in 2023, conditionat de respectarea tutor criteriilor de convergenta nominala si de continuarea reformelor structurale.
Cele doua tari vor adera si la Uniunea Bancara Europeana concomitent cu intrarea in anticamera Uniunii Monetare Europene.
Atragem atentia cu privire la faptul ca intrarea in Mecanismul ratelor de schimb II a fost posibila dupa implementarea mai multor reforme structurale in ultima perioada: supraveghere bancara, cadru macro-prudential, contracararea fenomenului de spalare a banilor, statistica, guvernanta in sectorul public, etc.
De asemenea, autoritatile responsabile cu implementarea politicilor economice din Bulgaria si Croatia s-au angajat sa implementeze masuri menite sa contribuie la consolidarea stabilitatii macro-financiare si atingerea unui nivel ridicat de convergenta economica.
Totodata, cele doua tari vor trebui sa implementeze noi reforme in materie de contracararea spalarii banilor, climatul de afaceri, companiile de stat si cadrul de insolventa, iar in cazul Bulgariei si in domeniul justitiei si luptei contra coruptiei si crimei organizate (aspecte importante pentru stabilitatea si integritatea sistemului financiar).
Astfel, incepand cu 13 iulie paritatea centrala va fi 1 EUR = 1.95583 leva in cazul Bulgariei, respectiv 1 EUR = 7.53450 kuna pentru Croatia.
Bancile centrale din cele doua tari vor trebui sa intervina pentru a apara intervalul maxim de variatie +/- 15% in jurul paritatii centrale.
Subliniem faptul ca cele doua economii au implementat un mix echilibrat de politici economice in ciclul economic post-criza, care a contribuit la convergenta inflatiei spre nivelul din Zona Euro si trecerea de la deficite gemene la excedent bugetar si excedent de cont curent.
Spre exemplu, Bulgaria a inregistrat excedent bugetar in perioada 2016-2019, iar Croatia in ultimii trei ani.
Totodata, procesul de convergenta economica a continuat in ciclul economic post-criza in ambele tari: in 2019 PIB/locuitor la paritatea puterii de cumparare (ca % din nivelul mediu al Zonei Euro) s-a situat la aproximativ 50% in Bulgaria si la peste 61% in Croatia, in ambele cazuri maxime istorice, dar sub nivelul din Romania.
Cele doua economii sunt mici ca dimensiune (cu un PIB reprezentand aproximativ 0.5% din PIB-ul Zonei Euro): 60.7 miliarde EUR in cazul Bulgariei, respectiv 53.9 miliarde EUR in cazul Croatiei in anul 2019.
Intrarea in anticamera Zonei Euro reprezinta o oportunitate pentru accelerarea procesului de convergenta economica europeana in aceste tari, aspect conditionat de continuarea implementarii unui mix echilibrat de politici economice.
Consideram ca parcursul celor doua economii din ultimii ani reprezinta un exemplu de urmat si pentru Romania in ciclul economic post-pandemie.
Graficul 1. PIB pe locuitor PPC (% din Zona Euro)
Sursa: Eurostat
