#BTVoice: Luminita Runcan, „Vom analiza mai atent cine este beneficiarul real al unui business, vom analiza permanent tot portofoliul de clienti si ce activitati economice au in Romania”

Interviu publicat de Ziarul Financiar, in 29 august 2019, cu Luminiţa Runcan, director general adjunct - CRO (chief risk officer): „Vom restrânge trep­tat colaborarea băncii cu clienţii care au activitate în domeniul jocurilor de noroc pentru că excede apetitul la risc asumat de BT.“

Banca Transilvania, cea mai mare bancă din Ro­mânia, în­cepe să-şi adap­teze po­li­ticile co­mer­ciale la noile schim­bări care intervin du­pă adoptarea noii legi a pre­venirii şi com­baterii spălării banilor şi finanţării te­ro­rismului (Legea nr. 129 din 11 iulie 2019), ceea ce va aduce o verificare mai atentă a clienţilor, a pro­venienţei ba­ni­lor, a operaţiunilor pe care aceştia le des­făşoară în România, şi nu în ultimul rând la cine este beneficiarul real al unui business.

„Pentru majoritatea clienţilor, cli­enţii «de casă» ai BT nu se schimbă nimic. Am fost şi rămânem atenţi cine este bene­fi­ciarul real, primim şi prelu­crăm do­cu­men­tele justificative ale tran­zac­ţiilor de la  clienţii noştri.  De aseme­nea, analizăm per­manent - de acum înainte, cu atât mai mult - tot portofoliul de cli­enţi pentru a ne asigura că avem toate in­formaţiile ne­cesare solicitate de lege în a ne îndeplini rolul, demers care are şi avan­taje comer­cia­le evidente: cu cât cu­noaştem mai bine cli­enţii, cu atât banca le poate oferi pro­duse şi servicii mai potrivite.“

Ea spune că Banca Transilvania va de­veni mai selectivă cu anumite ca­te­gorii de clienţi, cum sunt cei nerezidenţi, va ur­mări cu mare atenţie legătura lor cu o ac­tivitate economică concretă în România.

„De asemenea, vom restrânge trep­tat colaborarea băncii cu clienţii care au activitate în domeniul jocurilor de noroc pentru că excede apetitul la risc asumat de BT. Toate aceste acţiuni sunt calibrate raţional de banca noastră, ca intensitate şi întindere în timp“.

Luminiţa Runcan lucrează în Banca Transilvania încă din 1994, de la început, iar acum prin poziţia deţinută, de şef al riscului, este responsabilă de implementarea pro­ce­durilor bancare care intervin în urma noii legi a prevenirii şi combaterii spă­lării banilor.

Acest risc de reglementare şi de confor­mare a devenit extrem de important, ajungând pe acelaşi nivel ca riscul comercial, respectiv acordarea de credite.

„Fiecare dintre riscurile menţio­nate are importanţa sa şi, mai mult decât atât, acestea nu sunt izolate, ci interde­pen­dente. Cu certitudine, în ultima vre­me importanţa riscului de conformitate a crescut exponentţial, iar cei care îl tra­tea­ză pe măsura importanţei nu vor avea probleme.“

De asemenea, tranzacţiile cu nu­me­rar de la 10.000 de euro în sus va trebui să fie explicate mai bine de către clienţi.

În acelaşi timp, se lărgeşte categoria de clienţi persoane expuse public ale căror operaţiuni va trebui să fie mo­ni­torizate de bănci.

Banca Transilvania se aşteaptă ca aceste noi modificări şi verificările mai atente care va tre­bui să fie făcute în pri­vinţa operaţiunilor vor ge­ne­ra o re­ti­cenţă şi multe întrebări din partea clienţilor.

„Nu cred că putem vorbi de teamă, însă ne aşteptăm la reticenţă, care poate veni din necu­noaşterea sau neînţele­ge­rea unor detalii sau a unor obligaţii care re­vin entităţilor raportoare în relaţia cu clienţii lor. Evident, orice schimbare legislativă implică eforturi suplimentare pentru adaptare, însă după ce intrăm ««în bucla de învăţare» lucrurile merg mult mai uşor.“

Amenzile în acest domeniu devin din ce în ce mai mari, iar băncile trebuie să îşi adapteze operaţiunile noilor schimbări.

Luminiţa Runcan spune că anual costurile ajung la câteva milioane de euro pentru softuri, aplicaţii, costuri de imple­mentare, licenţe şi pregătirea echipei.

Banca Transilvania a devenit în 2018 noul lider al sistemului bancar local după active, în urma achiziţiei Volksbank şi Bancpost, ajun­gând la active de 74,3 mld. lei (15,8 mld. euro) şi o cotă de piaţă de 16,5%. Banca este cotată la Bursa de la Bucureşti, unde are o capitalizare totală de peste 12,4 mld. lei (2,6 mld. euro).

Cum pot explica clienţii tranzacţiile în numerar care depăşesc 10.000 de euro, ce trebuie să facă un client care se află în această poziţie?

Nu este foarte greu, mai ales că în majoritatea cazurilor sunt documente care arată provenienţa sumelor, documente care trebuie prezentate bancii. Apetitul pe care încă îl au românii pentru numerar este recunoscut, însă, într-o lume tot mai digitală, nu dorim să îl încurajăm.