2015 – un an economic de referinta pentru Romania
Privind retrospectiv, atat din dimensiunea ciclica, dar si din punct de vedere structural, se poate spune ca 2015 va ramane in istorie ca un an economic de referinta pentru Romania.
Performanta economiei interne in acest an este notabila, mai ales daca luam in considerare provocarile cu care s-a confruntat economia mondiala (divergentele de politica monetara intre principalele blocuri economice ale lumii, decelerarea economiilor emergente si in dezvoltare), dar si noile amenintari la adresa procesului de integrare economica si monetara europeana – terorismul.
Strict cantitativ, din perspectiva dinamicii PIB, in 2015 s-a consemnat cel mai bun ritm de crestere economica din ultimii sapte ani. Astfel, la final de an PIB-ul real se situeaza cu circa 3.8% peste nivelul din 2008 si cu 72% peste nivelul din 2000 (al doilea grafic din dreapta) - anul in care Romania a intrat in primul ciclu de economie de piata dupa mai bine de sapte decenii.
Mai mult, din abordarea calitativa, 2015 a fost un an cu o crestere economica sustenabila, aspect reflectat de ameliorarea dinamicii PIB potential (proces la care au contribuit toti factorii de productie, dupa cum se poate nota in al patrulea grafic din dreapta).
Practic, in 2015 economia interna a intrat intr-un nou ciclu economic (dupa aproximativ sase ani de ajustare macro-financiara), aspect reflectat de dinamica investitiilor productive (in crestere cu 6.8% an/an in perioada ianuarie-septembrie, conform datelor comunicate recent de Institutul National de Statistica). Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul ca, in prezent, volumul investitiilor productive se situeaza cu aproximativ 40% sub maximul istoric consemnat in 2008.
Totodata, in 2015 cererea interna a avut cea mai importanta contributie la dinamica PIB de la incidenta primului val al Marii Recesiuni. La aceasta evolutie a contribuit si consolidarea consumului privat (crestere cu 5.7% an/an la noua luni), sustinuta de majorarea venitului real disponibil al populatiei, relansarea ofertei de credite si declinul costurilor de finantare, dar si de decizia privind reducerea cotei TVA (la alimente si servicii de alimentatie, de la 24% la 9%, incepand cu 1 iunie) si de nivelul redus al cotatiilor internationale la titei si alte materii prime.
De asemenea, in acest an exporturile si importurile au atins noi maxime istorice, notandu-se dinamica fluxurilor comerciale derulate cu tarile Uniunii Europene.
Spre deosebire de ciclul economic anterior redinamizarea cererii interne nu a condus la deteriorarea echilibrelor macroeconomice in 2015. Practic in acest an gradul de stabilitate macro-financiara a atins cote maxime, aspect reflectat de nivelul minim istoric al costurilor de finantare in economie. Dupa cum se poate nota in al treilea grafic din dreapta, contul curent aproape s-a echilibrat (deficit de 0.4% din PIB la noua luni – nivel minim istoric), iar in sfera finantelor publice procesul de consolidare a continuat (excedent bugetar de 1.28% din PIB in perioada ianuarie-octombrie). De asemenea, in sectorul bancar raportul credite/depozite s-a consolidat in jurul nivelului de 90%, iar ponderea creditului in RON in creditul neguvernamental total a depasit pragul de 50%. Totodata, ponderea datoriei externe totale in PIB a continuat sa scada (catre minimul din ultimii sapte ani). Nu in ultimul rand, in 2015 dinamica anuala a preturilor de consum a devenit negativa, pentru prima oara dupa 1989, pe fondul reducerii cotei TVA la alimente si servicii de alimentatie.
In incheiere subliniem faptul ca economia interna a inceput din 2015 sa culeaga roadele procesului de ajustare macroeconomica si reformelor structurale implementate dupa incidenta Marii Recesiuni.
Dupa un start cu dreptul in noul ciclu economic perspectivele se mentin favorabile pe termen mediu pentru economia interna. Romania are din nou oportunitatea de a initia un ciclu de dezvoltare durabila (o sansa istorica, daca privim si conjunctura internationala), care sa permita ulterior accesul la cluburi de elita (Zona Euro, OCDE). Evolutii pozitive in aceasta directie sunt dependente de continuarea reformelor (inclusiv dezvoltarea pietei de capital si investitia in capitalul uman), mentinerea stabilitatii financiare si intarirea educatiei financiare a populatiei.
